Anul 2014 nu este unul de cumpănă doar pentru România, ci și pentru Republica Moldova. Dacă în România s-a schimbat după 10 ani președintele, în Republica Moldova miza este una majoră – a fi sau a nu fi în Europa.
Alegerile parlamentare din această duminică pot reprezenta un pas înainte pentru Republica Moldova pe drumul său de integrare europeană sau poate fii un mare pas înapoi către Rusia și trecerea din nou sub sfera de influență a Moscovei.
Deși din partea statelor membre ale Uniunii Europene au venit semnale tot mai clare către basarabeni să voteze pentru continuarea politicii pro-europene, lobby-ul făcut de Moscova este unul la fel de puternic, poate chiar mai dur și mai potent financiar. Aflați la mijloc între cele două mari sfere de influență ale continentului european, moldovenii par indeciși, confuzi. Deși sunt conștienți că o delimitare de Rusia ar fi benefică pentru dezvoltarea statului și pentru modernizarea sa, le revine în minte că sunt totuși la mâna rușilor din punct de vedere comercial, dar și al alimentării cu gaze.
Starea de confuzie existentă în societatea de peste Prut este reliefată și de ultimele sondaje dinaintea scrutinului parlamentar. Sondajul realizat la comanda agenției IPN arată un lucru surprinzător, acela că în ciuda tuturor demersurilor europene PCRM ar obține cel mai mare procent, 19,6 la sută, fiind urmat de PLDM (liberal-democrati) 17,2 la sută, PDM (democrați) cu 14,2 la sută, Partidul Patria cu 8,7 la sută și Partidul Liberal, cu 8,5 la sută. PSRM (Partidul Socialist din R.Moldova) se apropie de pragul electoral cu 5,3 la sută, în timp ce numărul indecișilor a scăzut ușor la 9,6 la sută.
Acest context face ca în conturarea unei viitoare coaliții să se ia în calcul și o variantă prin care comuniștii lui Voronin să facă parte din viitoarea guvernare a țării.
Totuși, există și un lucru bun care reiese tot din ultimele sondaje. În ceea ce privește încrederea în liderii politici, Iurie Leancă (40 la sută) și Dorin Chirtoacă (38 la sută) sunt primii pe listă, fiind urmați de Marian Lupu (33 la sută), Igor Corman (31 la sută), Vlad Filat (28 la sută), Vladimir Voronin (28 la sută), Renato Usatîi (27 la sută) și Mihai Ghimpu (20 la sută). Până la urmă, toți moldovenii știu ce a însemna guvernarea Voronin și a comuniștilor. Poate, dar din nou e la latitudinea moldovenilor, vor conta „realizările” lui Voronin în perioada sa de guvernare, atunci când Republica Moldova mai avea puțin și ajungea la statutul dinainte de 1990.
În ceea ce privește influența rusă și faptul că aceste alegeri nu sunt lăsate la voia întâmplării de Moscova am putut vedea cazul partidului prorus Patria al lui Usatîi. Comisia Electorală Centrală de la Chişinău a exclus partidul prorus „Patria” de la alegerile parlamentare pe motiv că a primit susţinere financiară dintr-o ţară străină.
Formaţiunea politică este condusă de Renato Usatîi, un milionar rus de origine moldoveană, care a fost înregistrat în timp ce recunoştea că promovează interesele Moscovei la Chişinău. Mai mult decât atât, Usatîi ar fi acceptat să colaboreze cu serviciile secrete ruseşti ca să nu îşi piardă afacerile pe care le are la Moscova.
Ceea ce au de ales cetățenii moldoveni este dacă susțin reformele din ultimii ani ale guvernelor Filat și Leancă sau dacă vor să fie lăsați pe din-afara Uniunii Europene și aruncați în brațele Rusiei. Ceea ce ar trebui să se aibă în vedere în momentul în care se va alege noul parlament este că ultimele două guverne au reușit să îmbunătățească domenii precum educația, justiția, că s-a semnat Acordul cu Uniunea Europeană și noul regim liberalizat de vize.
În ceea ce privește pericolul care paște Republica Moldova este ca din partea comuniștilor să se producă o mișcare puternică de stradă, precum EuroMaidanului, care să ducă la tulburări puternice și la creearea impresiei că, de fapt, poporul vrea altceva, ceea ce ar alimenta propaganda moscovită și care ar putea duce la o justificare a unei posibile implicări a Rusiei în politica de la Chișinău. În acest caz, Transnistria și regimul aflat la putere va juca un rol important, deoarece Moscova poate acționa mai ușor prin Tiraspol în politica internă a Republicii Moldova.
Așadar, alegerile parlamentare din Republica Moldova pot face ca politicile europene să continue, iar drumul spre dezvoltare al statului să fie unul accelerat sau există și alternativa de a se reveni la un sistem al haosului generalizat, al creșterii corupției, adică pe scurt al revenirii la vechile metehne ale regimului comunist. De aceea și o coaliție cu Partidul Comunist ar reprezenta o trădare a intereselor statului moldovenesc și al cetățenilor săi. După România și în Republica Moldova diaspora va juca un rol important, putând da pronosticurile peste cap.
