Ministerul Finanțelor Publice a informat agenția de rating Standard&Poor’s, înainte ca aceasta să amâne decizia de revizuire la negativ a perspectivei de rating pentru România, că lucrează la modificarea reglementărilor privind taxa pe active, prezentând și direcțiile concrete în care vor fi operate schimbări.
Promisiunea de modificare a OUG 114 a fost făcută printr-o scrisoare semnată de ministrul Eugen Teodorovici, document publicat prima dată de deputatul USR Claudiu Năsui, pe pagina sa de facebook, anunță Profit.ro.
Teodorovici menționează la începutul documentului că trimite această scrisoare ca urmare a ”îngrijorărilor exprimate în raportul de rating, în particular a efectelor negative ale taxei pe active bancare introduse prin OUG 114 asupra sustenabilității finanțelor publice, economiei reale și sentimentului investitorilor și mediului de afaceri”.
Ministrul informează S&P că soluțiile au început să fie căutate în grupul de lucru special constituit în Comitetul Național de Supraveghere Macroprudențială și precizează că ministerul său lucrează în prezent la modificări concrete pentru OUG 114:
“În momentul de față, reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice lucrează pentru a ajusta cadrul legal după cum urmează:
a) Înlocuirea taxei pe activele financiare, calculată cu referință la indicele Robor, cu o taxă fixă anuală care se va aplica unei baze ce va include anumite categorii de active, inclusive prin eliminarea unor active financiare din baza de calcul a taxei; – Taxa va fi ajustată în jos, în funcție de evoluțiile înregistrate la nivelul instituțiilor de credit în privința marjelor ce rezultă din diferența între rata dobânzii la depozitele atrase și cea la creditele acordate în lei, precum și în relație cu creșterea intermedierii financiare;
b) Înlocuirea ratei ROBOR (bazată exclusiv pe cotații) ca indice de referință folosit pentru creditele denominate în monedă locală, cu un indice calculate exclusiv pe baza tranzacțiilor bancare efective, în conformitate cu prevederile Directivei 2008/48/EC (…)”, se arată în scrisoare.
Deputatul Claudiu Năsui, cel care a făcut public documentul, crede că acesta arată faptul că autoritățile române au încercat să ascundă faptul că OUG 114 este motivul pentru care agenția S&P vrea să înrăutățească perspectiva de rating a țării:
”Ratingul României a scăzut din cauza OUG 114. Autoritățile mint când spun că ratingul României a scăzut din cauza lipsei bugetului. Iată aici dovada. În față ne spun că OUG 114 este actul „cel mai curajos și îndrăzneț” pe care a apărut în România după revoluție. Pe la spate scriu companiei S&P că își dau seama că au făcut o prostie și le promit că vor repara. Companiile de rating, însă, nu funcționează pe promisiuni, precum politica, ci pe fapte. Iată aici o scrisoare către Standard & Poor’s prin care guvernul le promite că va modifica taxele pe care tot el le-a introdus. Le promite că va scoate referința la ROBOR a taxei pe active bancare, că va exclude câteva categorii de active din calculul taxei și că va încerca să schimbe chiar și indicele ROBOR. De fapt, ideea care se vehiculează este că statul va exclude de la taxa pe active bancare tocmai titlurile de stat. Adică creditele către el însuși. Ca să ne dăm seama în ce hal sunt oamenii care ne conduc. La finalul lunii decembrie, ministrul finanțelor se plângea că băncile dau mai mulți bani la stat (adică îi pun în titluri de stat) și nu creditează suficient economia. Soluția lui? Să taxeze toate activele bancare. Adică toate creditele. Dar ce să vezi că dacă taxezi creditarea, o descurajezi. Orice taxă pe un lucru, descurajează acel lucru. Lecție clasică de economie. Iar acum vor veni cu ideea discriminatoare să nu mai taxeze toate creditele, ci să le păsuiască pe cele către stat. Adică același ministru care se plângea că băncile nu creditează suficient economia reală, va impune o taxă pe toate creditele mai puțin cele către stat. Deci va agrava problema de care tot el se plângea”, scrie Năsui.
În opinia sa, problema de fond vine din faptul că statul nu poate duce cheltuielile pe care le-a crescut peste măsură:
”De acolo vine deficitul, de acolo și criza de bani. Din cauza acestor cheltuieli mult mărite au fost obligați să introducă taxe noi. Singura soluție pentru a ieși din impas acum este să reducem cheltuielile statului și astfel să reduce deficitul. Dar acum urmează doi ani electorali. Cine să mai facă asta acum? Mai ales că deviza economică a partidului social democrat a fost: „după noi potopul”.
Standard & Poors’s, cea mai mare agenție de rating a riscului de credit din lume, a păstrat, pe 1 martie, la BBB-, ultima treaptă din gradul recomandat pentru investiții, ratingul de țară al României. Agenția spune că Guvernul României a contestat o modificare a perspectivei – cel mai probabil o înrăutățire a acesteia de la ”stabilă” la ”negativă”.
S&P va reveni cu o decizie peste două săptămâni. O modificare a perspectivei de la ”stabilă” la ”negativă” oferă un spațiu limitat, de doar circa 6 luni, ca Guvernul să ia măsuri pentru a rezolva problemele semnalate, altfel poate urma o retrogradare a ratingului.
Mai grav este că România se află pe ultima treaptă ”investment grade (recomandată pentru investiții)”.
O scădere de la BBB- la BB+ înseamnă căderea în categoria speculativă – ”junk” – cu implicații asupra creșterii costurilor de finanțare sau chiar excluderea activelor românești din portofoliile unor companii de investiții, obligate să cumpere datorie de o calitate mai ridicată.
Retrogradarea duce, cel mai adesea, la creșterea dobânzilor plătite pentru finanțare de către întreaga economie.
”Ratingul României este susținut în continuare de nivelul moderat al datoriei private externe și de cel al datoriei publice, și de perspectivele bune de creștere economică. În opinia noastră, eficiența instituțională a României rămâne slabă, totuși, ceea ce limitează ratingul. În timp ce România continuă să beneficieze de poziții solide ale stocului fiscal și extern, credem că creșterea notabilă a deficitului fiscal și a deficitelor externe peste timp vor mânca din aceste buffere și vor face economia României tot mai vulnerabilă la răcirea secvenței economice”, notează agenția americană.
”România a solicitat un apel la decizia S&P Global Ratings privind perspectivele. S&P Global Ratings a stabilit că sunt îndeplinite condițiile pentru formularea unui astfel de apel în conformitate cu politicile și procedurile sale. În consecință, vom devia de la calendarul nostru din 2019 pentru regiunea EMEA pentru rezolvarea apelului. Vrem să rezolvăm în două săptămâni”, adaugă agenția.
Ratingul suveran reprezintă, în fapt, o metodă de evaluare a capacității statelor de a-și onora serviciul datoriei, împărțită în trepte, ce se realizează pe o metodologie ce ia în calcul evoluția calității instituțiilor publice, a economiei în ansamblu, precum și a politicilor fiscal-bugetare.
România este cotată, acum, la același nivel cu Bulgaria (care are, însă, o perspectivă pozitivă și ar putea fi reevaluată în sus).
Ungaria a urcat, recent, o treaptă (la BBB). În precedenta evaluare din august 2018, S&P critica, printre altele, orientarea politicii fiscale pe consumul pe termen scurt, prin politica de creștere a salariilor bugetarilor și pensiilor, cu neglijarea investițiilor în infrastructură și a reformelor în educație.
Totodată, agenția considera că schimbarea de către PSD a trei guverne într-un timp scurt a dus la o lipsă de transparență privind agenda guvernamentală.
Puterea politică a venit nu doar cu modificările dese ale codului fiscal, care au adus incertitudine în sectorul privat, ci și cu inițiative ”controversate” în sectorul judiciar, care pot pune în pericol lupta cu corupția și independența instituțiilor, slăbind domnia legii, mai remarca S&P.
Între timp, la finele anului trecut, Guvernul PSD/ALDE a adoptat OUG 114, prin care a introdus taxe în mai multe sectoare ale economiei, inclusiv o taxă pe activele băncilor, precum și taxe calculate la cifra de afaceri pentru companiile din energie și telecom.
Ordonanța introduce și cerințe foarte ridicate de capital pentru firmele care administrează fondurile de pensii private obligatorii, ceea ce a determinat unii analiști să creadă că se urmărește desființarea Pilonului 2. Prevederile OUG 114 au fost puternic contestate de mediul de afaceri.
