PNL, USR, PMP, Pro România și UDMR sunt partidele care, cel puțin la prima vedere, ar susține în Parlament o moțiune de cenzură îndreptată împotriva Guvernului Dăncilă.
Anunțul a fost făcut de liderul liberalilor, Ludovic Orban, care susține că textul moțiunii este gata, aceasta urmând să fie depusă în Parlament cel mai probabil miercuri.
”Am evaluat astăzi (marți – n.r.) stadiul negocierilor purtate (cu celelalte partide din opoziție – n.r.) și am decis pașii următori. Textul moțiunii de cenzură este aproape finalizat, urmând să fie gata astăzi. De asemenea, am purtat negocieri cu toate formațiunile politice care se declară împotriva actualului guvern, de la care avem semnale pozitive de susținere sau de votare a moțiunii de cenzură. Vom continua discuțiile cu celelalte formațiuni și cu fiecare parlamentar individual din cadrul celor două formațiuni politice care susțin guvernul.
Obiectivul nostru este să depunem moțiunea de cenzură într-un termen cât mai scurt, dacă este posibil chiar în cursul zilei de miercuri”, a declarat Orban.
În România, moțiunea poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor. Dacă nu se realizează aceasta proporție, moțiunea de cenzură nu mai este luată în discuție și, ca urmare, nici supusă votului.
Moțiunile de cenzură produc atât efecte juridice cât și politice (retragerea încrederii executivului având asemena consecințe) fiind acte juridice. Dacă moțiunea de cenzură este adoptată, premierul înaintează imediat demisia Guvernului către șeful statului.
Prin adoptarea moțiunii de cenzură mandatul de încredere acordat de Parlament încetează, iar executivul este demis. Rezultă că mandatul de încredere are nu numai semnificația învestirii, pe baza sa, a executivului, dar și a necesității ca, pe toată durata misiunii sale, acesta să se bucure de sprijinul majorității parlamentare, prin votul căreia s-a format. Atunci când acest sprijin, și deci încrederea pe care o presupune nu mai există, adoptarea moțiunii de cenzură creează posibilitatea ca, prin formarea unui nou executiv, echilibrul dintre puterea legislativă și cea executivă să fie restabilit. Astfel, moțiunea de cenzură este instrumentul juridic prin care Parlamentul poate retrage încrederea acordată Executivului.
