UPDATE 14.00
CCR a decis că amnistia pentru corupție nu poate fi interzisă, prin urmare Constituția nu se poate modifica. Mai exact, Curtea Constituţională a hotărât că trebuie lăsat la latitudinea legiuitorului să stabilească pe cine amnistiază.
Judecătorii constituționali au amintit de dreptul preşedintelui de a acorda graţierea individuală, care se dă în primul rând pentru motive umanitare, şi au adăugat că este greşit să i se interzică preşedintelui să graţieze un condamnat pentru motive ce ţin de viaţă şi sănătate.
Una din întrebările de la referendumul din 26 mai era „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”.
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Curtea Constituțională a României urmează să debată, joi, proiectul depus de opoziție pentru revizuirea Constituției, dar și propunerea puterii de schimbare a legii fundamentale, scrie hotnews.ro.
Președintele USR, Dan Barna, și liderul grupului PNL din Camera Deputaților, Raluca Turcan, au depus, pe 1 iulie, la Birourile Permanente ale celor două Camere o propunere legislativă de revizuire a Constituției României astfel încât să fie transpuse în Legea fundamentală rezultatele referendumului din 26 mai. Proiectul este semnat și de parlamentari PMP și Pro România.
În proiectul de revizuire a Constituției au fost incluse, la solicitarea USR, prevederile inițiativei civice „Fără penali în funcții publice”, inițiativă pentru care au semnat peste un milion de români.
Potrivit proiectului, ”nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie”.
De asemenea, se prevede că ”acordarea amnistiei și a grațierii colective pentru fapte de corupție este interzisă”.
În plus opoziția vrea ca CCR să se pronunţe asupra constituţionalităţii ordonanțelor, ”la sesizarea Preşedintelui României, a 50 de deputați sau 25 de senatori, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau a Avocatului Poporului.”
Tot la începutul lunii, parlamentari PSD şi ALDE au depus și ei la Parlament un proiect de lege pentru revizuirea Constituţiei. Proiectul este semnat de 140 de deputaţi şi senatori de la cele două partide. Coaliția a preluat în document și propunerea USR „Fără penali în funcții publice”.
Mai exact, conform proiectului, „nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice centrale şi locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de preşedinte al României, cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.
De asemenea, proiectul prevede modificarea articolului 94, litera d) în sensul că preşedintele României acordă graţierea individuală, dar „nu poate acorda graţiere pentru infracţiuni de corupţie„. O altă modificare vizează articolul 115, alineatul (6). „Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale, nu pot reglementa în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi regimului executării acestora, precum şi al organizării judiciare şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică„, prevede textul proiectului.
La articolul 146, se introduce un nou text potrivit căruia Curtea Constituţională „hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind ordonanţele, la sesizarea preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori; excepţia se poate înainta în termen de 5 zile de la publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial al României, Partea I”. Revizuirea Legii fundamentale se supune aprobării prin referendum, organizat potrivit prevederilor art. 151 alin. (3) din Constituţia României, republicată, mai prevede proiectul.
Eu am spus, la vremea respectiva, ca amnistia si gratierea fac parte din drepturile si libertatile fundamentale ale omului si nu le poti interzice.
In SUA si alte tari cu democratie veche, amnistia si gratierea sunt folosite destul de des..
Amnistia si gratierea au fost interzise doar in Rusia stalinista si in Germania fascista.
Pana si in Romania comunista, amnistia si gratierea erau folosite de regimul Ceausescu.
In plus…, art. 74, aliniat (2) din Constitutia Romaniei spune clar:
(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.
Art. 152 alin. (2):
“De asemenea, nici o revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora”.