Ministrul Apărării, Gabriel Leș, a comentat, la emisiunea „Dosar de politician” modertă de jurnalistul de investigații Silviu Mănăstire, intenția anunțată de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, de a aplica o ”taxă de solidaritate” pentru toate pensiile ce trec de 10.000 de lei.
”E un proiect care se discută la Ministerul Finanțelor. Spun de la bun început că se face o greșeală între pensiile speciale și pensiile militare de stat. Spun clar că pensiile militarilor nu sunt pensii speciale. Pe de altă parte, ministrul Finanțelor s-a referit la impozitarea tuturor pensiilor. Am avut azi o discuție pe zona de industrie de apărare și am vorbit și pe această temă. Dânsul doar a avansat plafonul de 10.000 de lei. Impactul în cadrul pensiilor militare de stat e destul de scăzut. Sunt undeva la 1.669 de beneficiari, la acest moment, de pensii de peste 10.000 de lei, adică aproximativ 2%”, a declarat Gabriel Leș.
Ministrul Apărării: ”Să nu uităm că Guvernul a mărit pensiile și salariile”
Întrebat dacă acești 1.669 de beneficiari se vor vedea practic cu pensiile tăiate, ministrul a răspuns: ”e un mod de a spune. Ideea e că să nu uităm măsurile pe care Guvernul le-a luat începând din 2017, măriri de salarii, pensii. Sunt aceste pensii care, totuși, depășesc o anumită limită. Sunt lucruri care acum se discută și vom vedea forma finală”.
Leș a menționat, de asemenea, răspunzând la o întrebare a moderatorului, că printre aceștia sunt și pensionari de 40-50 de ani, care au ieșit din minister cu pensie militară și acum lucrează la stat. „Probabil că sunt. Nu aș putea să vă spun”, a precizat ministrul.
Mai mult, chestionat de jurnalistul Silviu Mănăstire dacă acest lucru i se pare echitabil, ministrul a replicat:
„Este o chestiune pe care o avem în discuție, inclusiv la nivel de Guvern în acest moment. Eu am auzit discuțiile la Ministerul Finanțelor. Dacă este logică sau nu, morală sau nu, e o chestiune la care trebuie să reflectăm. Sunt, în schimb, foarte mulți specialiști care au ieșit la pensie – și nu vorbim neapărat de 40-45 de ani. Sunt și la 50-55 de ani care au încă multe de oferit și experiența lor este normal să nu fie pierdută. Probabil că există, nu aș putea să vă spun numărul de beneficiari de salarii de la stat care cumulează cu pensia de la stat. Nu știu să vă spun în sistemul militar la acest moment câți sunt”.
Când a fost confruntat cu preconizatele măsuri de austeritate, anunțate timid de Teodorovici, deși PSD insistă public și repetat că economia merge bine, Leș a adus în discuție creșterile de pensii și salarii, în special în zona militară, pe care le-a operat Guvernul.
„Unde sunt măsurile de austeritate? Începând cu 2017, Guvernul a venit cu măsuri care fac ca economia României să fie astăzi, în al treilea an consecutiv, pe creștere. Au crescut salariile, au crescut pensiile, inclusiv în zona militară. Nu suficient. Am avut discuții în ultimele două săptămâni, am început să ajung în cât mai multe unități militare, am început să discut cu oamenii de acolo și le-am spus foarte clar că există aceste creșteri, am ajuns la niște salarii decente , nu neapărat suficiente”, a spus acesta.
În acest context, Silviu Mănăstire l-a întrebat pe ministru cât câștigă un soldat care merge într-un teatru de operațiuni militare, iar răspunsul lui Leș a șocat:
„Acolo sumele sunt puțin mai mari. Eu vă spun o diferență între ceea ce a fost în decembrie 2016, înainte să venim noi la guvernare, și ceea ce înseamnă ianuarie 2019: 1.215 de lei față de 1.871, cât sunt la acest moment. Vorbim de venitul net, la care se mai pot adăuga anumite sporuri. Un lent-colonel în decembrie 2016 avea 2.700 de lei aproximativ, iar acum are 4.300. Aceste lucruri nu sunt suficiente, dar sunt niște pași enormi care s-au făcut în MApN, și la nivel de salarizare și la nivel de resursă umană. Lucruri care nu s-au făcut de 20 de ani”.
Exercițiul din porumb va costa 200.000 de euro
Jurnalistul Dan Bucura, invitat alături de ministrul Gabriel Leș în studioul emisunii ”Dosar de Politician”, a adus în discuție promisiunea făcută de Leș în ceea ce privește vinovatul pentru situația ridicolă din 20 iunie. Amintim că un incident ciudat a fost sesizat de mai mulţi locuitori din zona localităţii Feteşti, judeţul Ialomiţa: militarii care luau parte la un exerciţiu multinaţional de amploare au intrat cu tancurile în culturi agricole private, semănând panică printre muncitori.
Imediat după acel incident, ministrul Gabriel Leș a declarat că va veni cu numele vinovatului, însă nici la o lună de zile de atunci ministrul nu a venit cu precizări.
Dan Bucura: Pe 20 iunie ați ieșit la toate televiziunile din România, după ce s-a întâmplat o nenorocire: este vorba de exercițiul NATO cu intratul în culturi. În aceeași seară, la Silviu Mănăstire, prin alte voci, ați promis că veți face o comisie și că ne veți spune nouă românilor, care astăzi vom plăti sub o formă sau alta acea despăgubire, cine este vinovatul. Cât mai trebuie să așteptăm să aflăm cine este vinovatul?
Gabriel Leș: Nu vă pot spune la acest moment cât sunt despăgubirile. Estimăm undeva la 200.000 și ceva de euro. Vom veni cu soluția la momentul în care o vom avea finalizată. Va trebui să stabilim exact cuantumul. Termenul era de 60 de zile. În fiecare an s-au întâmplat, din păcate, astfel de lucruri. Acest exercițiu a fost făcut împreună cu SUA. Au fost greșeli comune aici. Logic ar fi fost ca primul tanc care a intrat și a văzut acea cultură să întrebe prin stație. Aceste lucruri merg mai departe. Sunt zeci și sute de probleme și nu stau toată ziua să văd o singură problemă. Voi veni cu vinovatul în față. În două săptămâni de-acum încolo vă voi spune.
Licitația corvetelor naște multe semne de întrebare. Leș: contractul, semnat de secretarul de stat
Un alt subiect adus în discuție în cadrul emisiunii a fost una dintre cele mai controversate licitații, cea a corvetelor. Amintim că licitaţia corvetelor destinate Marinei Militare Române, de peste 1 miliard de euro, rămâne problematică şi după ce asocierea Şantierul Naval Constanţa – Naval Group a fost anunţată oficial câştigătoare a contractului, documente de la CNSC, unde procedura a fost contestată, relevând că Ordonanţa de Urgenţă 114/2011, care reglementează atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii şi care include obligaţii de anulare a contractului şi principii precum nediscriminarea, transparenţa, eficienţa utilizării fondurilor publice şi asumarea răspunderii nu este considerată de autorităţi ca aplicabilă în acest caz.
„Am anunțat câștigătorul, s-a făcut atribuirea la acest moment. A semnat locțiitorul departamentului pentru că atunci nu aveam secretar de stat. Va semna secretarul de stat. Avem secretar de stat de două săptămâni. Când vom ajunge la semnarea contractului, se va semna exact așa cum prevede această Hotărâre de Guvern, dar în momentul în care nu ai secretar de stat, locțiitorul este împuternicit legal să semneze orice astfel de contract.
Am făcut o delegare către colonelul Ruicu să semneze. Dânsul a fost atunci împuternicit. Nu îmi este frică că am făcut o ilegalitate. Juriștii au spus că este în regulă. Nu eu am spus acest lucru. Noi la momentul de față avem un secretar de stat. Atunci am făcut doar atribuirea. Am semnat un raport al procedurii făcut de către Comisia de licitație. El a înaintat ministrului doar ca informare acel raport și s-a făcut comunicarea către cei 3 competitori.
Secretar de stat la departamentul pentru Armamente până să ajung eu în 2015 nu fusese de vreo 3 ani de zile și toate contractele care s-au semnat au fost perfect legale pentru că locțiitorul de acolo îndeplinește și funcția de secretar de stat”, a declarat Leș.
Întrebat de jurnalistul Silviu Mănăstire care este situația la ora actuală a procedurii corvetelor comandate de România, ministrul a declarat:
„În momentul de față nu putem semna contractul. Ceea ce vă pot spune la momentul de față este că noi vom continua negocierea condițiilor contractului. În funcție de ce se va întâmpla în instanță vom ajunge la semnarea contractului sau nu.
Confruntat cu ipoteza potrivit căreia mai poate dura un an până la achiziționarea corvetelor, șeful de la MAPN a răspuns:
„Și ce vreți să facem în acest moment, pentru că la o astfel de procedură de licitație ne așteptam la contestații pentru fiecare virgulă? Ce să fac, să semnez în condițiile în care există o contestație? Nu îmi permite legea acest lucru. Am atribuit la asocierea dintre Naval și Șantierul Naval. Este o asociere între un șantier românesc și un producător care are o astfel de capabilitate
Discuțiile pe care le avem în MApN nu sunt la nivel politic sau la nivel de general. Sunt discuții comune pe care le avem. În acest moment, ceea ce le transmit și militarilor cu care m-am întâlnit: din punct de vedere politic, ne-am asumat 2% din PIB pentru apărare. Tot din punct de vedere politic, ne-am asumat contextul ca Armata României să facă parte din structurile UE. Normal că din punct de vedere militar, pentru zona militară și mai ales pentru Armata României, mai ales după 25 de ani de subfinanțare și de tehnică extrem de învechită, normal că atunci când ai banii și ai cei 2% din PIB, intenția ta este să ajungi să ai capabilitățile necesare cât mai repede posibil.
Când am făcut government to government (G2G) a mers foarte bine. Dacă mă întreba cineva, eu mergem tot pe procedură specifică, inclusiv cu aceste corvete. Americanii nu fac corvete. Nu știu dacă sunt una sau două în Europa la acest moment care au legislație G2G. G2G ai doar pentru SUA. E o procedură competitivă. Aici aveai mai multe soluții. S-au înscris la această competiție trei, dar se puteau înscrie 5 sau 6. Partea proastă este că avem deja 7 luni de zile de la finalizarea procedurii și încă suntem în contestații și din păcate poate să dureze”.
De ce l-a demis Leș pe Andrei Ignat, cel care a pus frână contractului pentru corvete
Ministrul a vorbit și despre motivele care au stat la baza deciziei de a-l demite pe Andrei Ignat, fostul secretar de stat al Departamentului pentru Armamente, considerat de cei din zona militară ca fiind omul lui Liviu Dragnea din minister şi artizanul blocării licitaţiei pentru corvetele multifuncţionale care vor dota Forţele Navale Române. Leș a susținut că a luat decizia în momentul în care a văzut că au fost multe proceduri care au mers „destul de greu și de prost”.
„Au fost multe proceduri – cel puțin cele de anul trecut -, care au mers destul de greu și de prost. Când mi-am asumat această funcție din nou mi-am asumat să vin să fac ceva. Sunt 6 luni de zile, din păcate în care muncesc 10-14 ore pe zi și pe partea de înzestrare sunt puține lucruri pe care am putut să le mișcăm cum trebuie. Am luat decizia la momentul în care am văzut că sunt atâtea proceduri care merg prost. În momentul de față, în departamentul pentru Armamente sunt foarte mulți specialiști, dar avem o lipsă acută de resurse umane”.
Șeful MAPN: Sunt alături de doamna prim-ministru Dăncilă
Totodată, Leș a susținut, întrebat fiind de Silviu Mănăstire dacă se teme de remaniere, că ”nu are nicio problemă, îmi fac treaba cu seriozitate”. Pe de altă parte, ministrul Apărării a declarat că o susține pe Viorica Dăncilă, în cazul în care aceasta va fi candidatul PSD la prezidențiale.
„Sunt alături de doamna prim-ministru Dăncilă și mă bucur că este președintele partidului. Eu cred că PSD are capacitatea să iasă cu un candidat capabil să aducă voturile necesare și să ducă partidul din nou acolo unde era”, a precizat Gabriel Leș.
