Emoțiile moțiunii de cenzură se pare că nu-i ating pe cei de la PLUS, partidul ex-premierului tehnocrat Dacian Cioloș. În timp ce în Parlamentul României se dă o luptă strânsă pentru a atrage aleşii de o parte sau alta a moţiunii de cenzură care ar putea da jos guvernul Dăncilă, partidul lui Dacian Cioloş pare că are alte priorităţi. Pe pagina de Facebook a partidului se vorbeşte despre schimbările de climă ale României, „Revoluţia de pluş”, sau cazul unei profesoare din Cudalbi care-şi constrânge elevii să facă meditaţii cu aceasta.
„Problema schimbărilor climatice este o prioritate la nivel european, în parte şi datorită nouă – PLUS, Dacian Cioloş şi grupul europarlamentar Renew Europe, al cărui preşedinte este: construirea unei Europe verzi echitabile şi neutre din punct de vedere al impactului asupra climei. România va trebui să preia această prioritate, căci este membră a UE. O poate face organizând tranziţia la scară naţională către o politică climatică coerentă şi transversală prin patru măsuri urgente propuse de PLUS”, se arată pe Facebook-ul PLUS, care trimite către un articol semnat de Oana Bogdan, membru al Biroului Naţional PLUS.
Ulterior, formaţiunea a atras atenţia asupra cazului unei profesoare din Cudalbi care îşi constrânge elevii să facă meditaţii cu aceasta, pentru ca mai apoi să prezinte un material despre „Revoluţia de pluş”, semnat de Dan Ionescu, membru al Biroului Naţional PLUS.
„De aia e nevoie de altceva, de calm şi normalitate. De un partid cu soluţii, unul perseverent, care nu se lasă impresionat nici de televiziunile aservite, nici de sondajele contrafăcute, nici de minciunile zilnice. Durează. Nu poate fi făcut peste noapte. Nu o să câştige alegerile din prima. Dar dacă vrem o viaţă normală, în care să nu ne preocupe ce face Dăncilă sau vreo altă marionetă, e nevoie de noi. În partid sau în afara lui. Pentru că eu aş vrea în weekend să merg la film sau să mă plimb în parc, nu să-mi caut haine groase pentru proteste. Trăiască Revoluţia de Pluş 🙂”, semnează Dan Ionescu.
Este nevoie de un număr de 233 de parlamentari care să voteze moţiunea de cenzură depusă de PNL, adică o jumătate plus unu din numărul total de aleşi, pentru ca Executivul să fie demis.
A treia moţiune de cenzură a Opoziţiei din istoria post-decembristă care să dărâme un Guvern?
Ar fi abia a treia moţiune de cenzură a Opoziţiei din istoria post-decembristă care să dărâme un Guvern. Prima dată s-a întâmplat în 2009, când moţiunea a demis Cabinetul Boc 2, iar a doua oară în 2012, când Guvernul lui Mihai Răzvan Ungureanu a fost doborât.
A mai existat o moţiune care a dărâmat un Guvern, în 2017, însă ea are o particularitate: nu Opoziţia voia să dărâme Guvernul, ci propria majoritate parlamentară, ceea ce a făcut rezultatul previzibil. A fost cazul Cabinetului Grindeanu. Rata de succes redusă a moţiunilor de cenzură nu împiedică Opoziţia să încerce, însă.
Această moţiune, de exemplu, este a şaptea din ultimii 3 ani. Din 1990 până acum au fost depuse 38. Este un instrument esenţial al Opoziţiei, prin care nu este doar testată majoritatea parlamentară, ci este şi expusă activitatea Guvernului. Din aceste motive, însă, de multe ori în spatele încercării de a da jos un Guvern nu există şi un plan de a forma un nou Cabinet.
