Președintele Klaus Iohannis se află la sfârșitul primul său mandat și are șanse mari să-l obțină și pe al doilea. După 5 ani de luptă cu PSD, Klaus Iohannis lasă în urma sa atât realizări, cât și câteva greșeli politice, când a fost constrâns de majoritatea parlamentară să le facă.
În ultimii 5 ani, Klaus Iohannis a fost vârful de lance anti-PSD, după ieșirea lui Traian Băsescu de la Cotroceni. A preluat ștafeta de la fostul președinte și a continua lupta cu PSD-ul care voia toată puterea în stat.
Președintele Iohannis și-a început mandatul cu timiditate și multe ezitări, preferând să nu fie un președinte-jucător, așa cum a fost Băsescu. A evitat conflictele care ar fi blocat instituții ale statului și a acceptat rezultatul PSD la alegerile din 2016, lăsându-i să guverneze după cum precizează Constituția.
Președintele Klaus Iohannis a fost izolat la Palatul Cotroceni după ce PSD-ALDE au construit majoritatea parlamentară, însă acest lucru n-a oprit anumite partide din opoziție precum USR să ceară intervenții ale președintelui. Iohannis nu avea cum să lupte cu PSD în acele vremuri când doar ce câștigaseră alegerile cu 47%. Fără sprijinul partidelor politice, președintele a fost nevoit să devină președinte-spectator.
Iohannis s-a folosit de Curtea Constituțională pentru a încetini sau bloca anumite proiecte ale PSD-ului, iar marea greșeală a președintelui (la fel și a PSD-ului) e aceea că a transformat CCR într-un arbitru politic. CCR și-a depășit de multe ori atribuțiile sau a fost nevoită să decidă soluții ce nu țineau de atribuțiile ei. Probabil Iohannis a trimis toate proiectele de lege la CCR, după ce Parlamentul le adopta.
La CCR, Iohannis a înregistrat victorii, dar și înfrângeri. Mult contestata Curte Constituțională n-a fost de partea PSD, însă PSD a învățat să o folosească în bătăliile politice. CCR a fost decisivă în privința protocoalelor secrete dintre DNA și SRI și, de asemenea, pentru demiterea Laurei Codruța Kovesi. Aceste lovituri l-au costat capital politic pe președintele Iohannis.
Klaus Iohannis a întâlnit cel mai dificil adversar politic în Liviu Dragnea. A fost o bătălie politică decisă doar de judecători. Cei doi s-au atacat reciproc, chiar dacă uneori Iohannis a preferat să aleagă o cale mai elegantă, nu războiul de gherilă practicat de baronul de Teleorman.
Momentele care l-au costat capital electorat pe Klaus Iohannis, în această bătălie, au fost desemnările premierilor PSD, dar iarăși a fost lăsat singur în această luptă. Am avut un președinte izolat la Cotroceni, pe care partidele nu l-au ajutat cu nimic în perioada 2017-mai 2019, însă aveau pretenții să blocheze partidul condus de Dragnea.
Rolul președintelui a fost decisiv când PSD a vrut să modifice Codul Penal sau să dea ordonanțe pentru amnistie și grațiere. A blocat tentativele pesediștilor, a pus presiune pe premieri și a reușit chiar să schimbe premieri PSD. Faptul că Iohannis a pus presiune pe premieri, a dus la schimbarea lui Grindeanu și Tudose de la șefia Guvernului. Liviu Dragnea înțelesese că aceștia nu au putut face presiunii exercitate de la Cotroceni. Sunt două victorii mari ale unui președinte izolat la Cotroceni.
Căderea Guvernului
Alegerile europarlamentare din 2019 ne-au arătat tuturor care sunt socotelile politice, iar Klaus Iohannis n-a ezitat să dea lovitura decisivă. Desigur, fără ajutorul PNL și Pro România n-ar fi fost posibilă căderea Guvernului Dăncilă.
În ultimele luni de mandat, președintele Klaus Iohannis a fost complet schimbat, a renunțat la eleganță și la prudență și s-a aruncat în luptă, de data aceasta având și un adversar mult mai slab decât Liviu Dragnea. Noul președinte PSD, Viorica Dăncilă, pare depășită de situație și nici nu are experiența baronului de Teleorman. A pierdut pe rând parlamentari din partid, ALDE de la guvernare și ulterior guvernarea în sine. De la cea mai puternică femeie din România, a ajuns în câteva săptămâni la o simplă femeie care conduce un partid într-o continuă scădere.
Meritul decisiv este al președintelui Iohannis care a știut să convingă partidele din opoziție să formeze o nouă majoritate parlamentară, iar PNL-ul condus de Ludovic Orban – care pare mult mai decis în bătăliile politice – a furat suficiente voturi pentru a obține sprijinul Parlamentului pentru un nou guvern. Klaus Iohannis și Ludovic Orban sunt în acest moment echipa care a oprit dominația PSD-ului de peste 7 ani de zile.
Ce rămâne din mandatul Iohannis I
O țară mult mai stabilă în parteneriatele externe cu SUA, în special, cu UE si cu NATO. România e unul dintre puținele state care a crescut cheltuielile pe apărare. Sunt amenințările reale? Doar timpul ne va spune.
Sub conducerea lui Iohannis, România și-a reparat imaginea pe plan internațional. Cele două întâlniri cu Donald Trump, dar și summit-ul de la Sibiu au fost semnale că țara noastră este un partener de nădejde pentru cele mai puternice țări ale lumii, într-o perioadă în care în regiunea noastră Rusia și China și-au crescut influența.
Din poziția sa de președinte al țării, Iohannis a făcut marea greșeală de a nu cere controlul serviciilor secrete. A cerut, în schimb, majorarea nejustificată a bugetelor acestor servicii. Nu a intervenit nici când CCR a decis că sunt neconstituționale protocoalele DNA-SRI. Numai acest lucru arată că e nevoie urgentă de un control serios al serviciilor sau chiar de demilitalizarea lor. România e unul dintre puținele state din UE care are servicii secrete militare, când firesc este să fie civile și supuse controlului parlamentar. Iar la SIE nici nu s-a obosit să pună un director doi ani, lăsând serviciul condus de un general. A fost slab în relația cu serviciile secrete și cu magistrații, fapt care îi va aduce multe critici și în viitor.
Aceasta e cea mai mare greșeală a președintelui Klaus Iohannis și, din păcate, nu dă deloc semne că ar vrea să o rezolve în următorul mandat preferând să meargă pe aceeași strategie.
