Președinta organizației Tineretului Național Liberal (TNL), Mara Mareș, invitată, joi, la emisiunea ”Puterea Știrilor”, a explicat motivele care au stat la baza deciziei Guvernului Ludovic Orban de a-și asuma răspunderea pe bugetul de stat.
Deputatul liberal a atras atenția că PSD încă deține majoritatea în Parlament, astfel că Ludovic Orban, „dintr-un act de responsabilitate” și pentru a nu ajunge în situația în care bugetul să nu treacă de votul parlamentarilor, a decis să treacă bugetul prin angajarea răspunderii.
„Angajarea răspunderii înseamnă ca Parlamentul să nu dea un vot pentru o anumită lege sau un anumit proiect, cum este bugetul de stat sau bugetul asigurărilor sociale. Există un pericol foarte mare de dinamitare efectivă a bugetului țări, așa cum s-a încercat și ieri ( n.r -miercuri) și alaltăieri (n.r – marți) prin scăderea TVA-ului, dublarea alocațiilor. Banii țării sunt aceștia pe care îi avem acum, nu putem să inventăm alții pentru a acoperi niște cheltuieli nesustenabile (…).
Matematica din Parlament e aceeași ca în 2016. PSD reușește încă să dețină majoritatea în Parlament. Riscăm să primim niște amendamente la Legea Bugetului pe care să nu le putem susține din punct de vedere financiar. Așadar, dintr-un act de responsabilitate, PNL și Guvernul Orban a decis să treacă bugetul prin angajarea răspunderii. PSD poate depune amendamente, însă este la latitudinea Guvernului dacă amendamentul este admis sau respins”, a declarat deputatul Mara Mareș, la Puterea Știrilor.
Decizie istorică a Guvernului PNL
Amintim că premierul Ludovic Orban a anunțat miercuri, la începutul ședinței de Guvern, că își va angaja răspunderea pe Legea Bugetului de Stat, Legea Bugetului Asigurărilor Sociale și legea de corectare a OUG 114.
„Am luat decizia de a ne angaja răspunderea pe trei proiecte: legea bugetului stat, legea asiguărilor de stat și legea de corectare a OUG 114 care a provocat efecte devastatoare în economia românească.
Decizia de angajare e indispensabilă pentru atingerea obiectivului nostru și anume ca pe 31 decembrie să avem un buget care să stea în picioare și care să ofere fiecărui român, firme, autorități, la ce să se aștepte prin buget”, a spus Ludovic Orban la începutul ședinței de Guvern de miercuri.
„Ne aflăm într-o situație critică. După 3 ani de harababură legislativă, fiscală, în care au fost făcute praf toate sistemele publice, în care bugetul a ajuns într-un dezechilibru clar, trebuie să dăm acest semnal către societate, economie, investitori, că Guvernul nostru este hotărât să-și angajeze răspunderea pentru corectarea tuturor dezechilibrelor create de politica iresponsabilă a fostului guvern și care are capacitatea să refacă echilibrele din economie”, a mai spus Ludovic Orban.
Referitor la OUG 114, Ludovic Orban a precizat că Executivul va merge mai departe cu angajarea răspunderii deși ordonanța se află în dezbatere la Camera Deputaților.
„OUG 114 se află la ora actuală în dezbaterea Camerei Deputațior. Ea trebuie să treacă prin fiecare comisie a Camerei Deputaților, iar posibilitatea de corectare a tuturor problemelor e mică. Dacă noi nu ne asumăm responsabilitatea să corectăm această ordonanță, există riscul ca multe din aceste inițiative să rămână în vigoare”, a spus Ludovic Orban.
Angajarea răspunderii Guvernului. Ce prevede Constituția României
Potrivit articolului 114 din Constituție, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
Iată ce spune art 114 din Constituție:
„Art. 114 – Angajarea răspunderii Guvernului
(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113”, prevede legea fundamentală a țării.
Potrivit Constituției, dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
„În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere”, se mai arată în Constituție.
Totodată, în ceea ce privește moţiunea de cenzură, articolul 113 din Constituție prevede că:
„(1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
(2) Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii.
(3) Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.
(4) Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea potrivit articolului 114”.
