Zilele trecute, presa relata că au avut loc discuții intense la Cotroceni între premierul Ludovic Orban și președintele Klaus Iohannis, pe tema alegerilor anticipate. În urma discuțiilor, Ludovic Orban a anunțat că s-a luat decizia declanșării procedurilor pentru alegerile anticipate, spunând că “există două soluții” pentru acestea, dar fără a da mai multe detalii.
Potrivit Art. 89 din Constituția României, alegerile anticipate se pot declanșa: “După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.
Așadar premierul Orban are la îndemână două variante, așa cum el însuși a declarat pentru a forța anticipatele. În primul caz, acesta poate să își depună mandatul și să renunțe de bună-voie la funcția de premier, iar în al doilea caz poate merge pe varianta unei moțiuni de cenzură, care în eventualitatea în care va trece, va duce la dărâmarea guvernului. După căderea guvernului, fie ca urmare a unei moțiuni de cenzură reușite, fie ca urmare a demisiei cabinetului, Parlamentul ar trebui să respingă două solicitări de învestitură, forțând astfel declanșarea alegerilor anticipate.
Calculele premierului Orban și ale președintelui Klaus Iohannis sunt însă serios afectate de o realitate insurmontabilă: cel puțin două partide – PSD și ALDE – au spus răspicat că nu doresc alegeri anticipate. PSD se află din luna mai a anului trecut pe o panta descendentă, iar o nouă rundă de alegeri parlamentare i-ar dezavantaja serios pe social-democrați, care potrivit tuturor sondajelor de opinie, nu ar mai obține un scor similar cu cel din 2016. Astfel, alegerile anticipate pentru social-democrați ar însemna diminuarea numărului de parlamentari PSD. Devine astfel evident motivul pentru care reprezentanții PSD nu susțin demersul președintelui Iohannis și al premierului Orban.
În aceste condiții, toate calculele se rezumă la cine deține majoritatea în Parlament. Din acest punct de vedere, social-democrații dețin clar un avantaj, avand aliați în rândul altor parlamentari de la alte formațiuni politice. Șansele sunt astfel ca, în ciuda unei demisii a cabinetului Orban, parlamentarii PSD și cei care se tem că anticipatele le-ar putea zdruncina fotoliul de parlamentar să voteze orice propunere de premier pentru a evita cu orice preț alegerile. Dacă liberalii nu vor putea convinge suficienți parlamentari, astfel încât să formeze o majoritate parlamentară care să respingă succesiv două propuneri de premier, alegerile anticipate nu vor fi posibile. Desigur, liberalii au și un motiv personal pentru a forța anticipatele. Majoritatea sondajelor de opinie îi dau drept favoriți pe aceștia, iar șansele sunt ca, în cazul în care se va ajunge la alegeri, numărul parlamentarilor liberali să crească semnificativ în detrimentul altor forțe politice, de pildă PSD. Această fereastră de oportunitate se va închide însă treptat pentru liberali, odată ce impasul inevitabil al guvernării se va traduce într-o scădere în sondaje.
Dincolo de calculele politice, există însă întrebare care ține de oportunitatea acestor alegeri. Potrivit textului constituțional, forțarea alegerilor anticipate ar arunca țara din nou într-o guvernare interimară, cel puțin pentru 60 de zile. Cu un guvern interimar care poate rezolva doar problemele curente și care nu își poate asuma răspunderea pe importante pachete legislative. Ar urma o nouă perioadă pentru pregătirea anticipatelor, care ar presupune noi cheltuieli de la buget și șansele sunt ca aceste alegeri să se apropie de momentul alegerilor locale. În plus, există şi recomandări ale unor instituţii internaţionale, să nu organizăm simultan astfel de alegeri diferite ca miză.
În concluzie, dezavantajele şi instabilitatea politică aduse de alegerile anticipate ar putea fi mult mai mari decât avantajele. Bugetul de stat, aflat și așa în criză, nu își permite o cheltuială în plus pentru a reduce cu câteva luni termenul stabilit de Constituție pentru alegerile parlamentare. Interesul public ar trebui să prevaleze în fața unor calcule care țin de oportunism politic.
