Parlamentul României este forțat să meargă spre alegeri anticipate după ce președintele Klaus Iohannis a desemnat un premier care nu are sprijinul unui majorități parlamentare și va pica oricum la votul în Parlament. Ludovic Orban este premierul desemnat și așteaptă să intre la vot în Parlament după decizia Curții Constituționale a României.
6 februarie 2020. Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat premier pe Ludovic Orban. Din acest moment, au început să se scurgă cele 60 de zile în care Parlamentul trebuie să acorde votul pentru premierul desemnat și trebuie să respingă două propuneri pentru a se ajunge la alegeri anticipate.
Constituția României, art 89, alin (1): „După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.”
6 aprilie 2020. Este ziua în care președintele României Klaus Iohannis ar putea să dizolve Parlamentul dacă cele două desemnări de premier au fost respinse prin vot.
Dar lucrurile se pot complica foarte mult și termenul de 6 aprilie 2020 să nu fie respectat. Dacă Parlamentul nu respinge două propuneri în tot acest termen, Președintele nu poate trece la dizolvarea Parlamentului.
Numai că votul pentru premierul desemnat depinde exclusiv de voința parlamentarilor. Victor Ponta ne-a spus că PSD singur deține majoritatea în birourile permanente din Parlament, iar acest lucru le lasă posibilitatea să fie ei cei care decid când va fi organizat votul. Amânarea votului are doar rolul de a întârzia procedura, astfel încât organizarea alegerilor anticipate să aibă loc mult prea târziu, vara, când toată lumea pleacă în vacanță.
Până la votul pentru noul guvern, așteptăm decizia CCR la sesizarea PSD. CCR le-a dat termen până pe 14 februarie președintelui Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, și președintelui României, Klaus Iohannis, să-și expună punctele de vedere.
CCR, factor decisiv
Ținând cont de ritmul în care se mișcă CCR în această situație, decizia judecătorilor constituționali ar putea să vină și săptămâna viitoare. Dacă această decizie CCR va fi favorabilă președintelui Klaus Iohannis, atunci Parlamentul va trebui să stabilească ziua pentru votul noului guvern Ludovic Orban.
PSD poate amâna votul pentru noul Guvern deoarece ordinea de zi este stabilită de Biroul permanent, unde, așa cum a spus Ponta, PSD are majoritatea singur. Trebuie să ne amintim că PSD nu s-a folosit de acest avantaj nici atunci când președintele Klaus Iohannis i-a cerut Parlamentului o sesiune extraordinară, iar legal și constituțional PSD putea să refuze această solicitare. Respectiva sesiune extraordinară a declanșat procedura pentru alegerile anticipate, deoarece guvernul Ludovic Orban și-a asumat răspunderea în Parlament pe proiectul privind alegerea primarilor în două tururi.
Votul pentru noul Guvern ar putea să aibă loc undeva la sfârșitul lunii februarie sau începutul lunii martie dacă CCR decide că desemnarea lui Ludovic Orban nu încalcă nicio lege și niciun articol din Constituție. Chiar și programat votul, PSD este pregătit să saboteze cvorumul din Parlament și se va anula toată procedura, a spus Ciolacu pentru mediafax.ro, așa cum a făcut și în noiembrie 2019 când Guvernul Orban a primit voturile în Parlament. Fără cvorum, premierul desemnat va trebui să aștepte o altă zi pentru a primi votul.
În cazul în care Iohannis va fi obligat de CCR să-și schimbe premierul desemnat, pot fi două situații: Iohannis ignoră decizia CCR sau Iohannis vine cu un alt nume. Ambele situații vor fi în avantajul PSD, pentru că în prima situație Parlamentul ar putea să nu mai programeze deloc votul pentru Guvernul Ludovic Orban, având de partea lui decizia CCR. Dacă Iohannis vine cu o altă propunere din PNL, PSD poate face o altă sesizare la CCR și să mai câștige alte 2 săptămâni, iar cu siguranță Klaus Iohannis nu va mai putea dizolva Parlamentul la 6 aprilie 2020, deoarece nu vor mai putea fi respinse prin vot două guverne.
Totuși, decizia CCR de a schimba premierul desemnat va anula dizolvarea Parlamentului la 6 aprilie 2020 și se va prelungi cu cel puțin două sau trei săptămâni. Termenul de 60 de zile, prevăzut de Constituție, se ia în considerare din momentul în care Președintele solicită votul pentru prima desemnare.
CCR este implicată iarăși într-o bătălie politică și poate decide data la care se vor organiza alegerile parlamentare în 2020. 6 aprilie 2020 pare un termen rezonabil pentru dizolvarea Parlamentului, astfel încât să existe timp pentru pregătirea buletinelor de vot sau pentru campanie electorală. Alegerile parlamentare ar trebui organizate la sfârșitul lunii iunie, dacă Parlamentul va fi dizolvat în aprilie, însă nu în același timp cu cele locale, existând o altă decizie CCR care interzice acest lucru. Altfel, lunile iulie și august nu sunt potrivite pentru alegeri ținând cont că atât politicienii, cât și votanții vor pleca în vacanță și s-ar înregistra o prezență scăzută la vot.
Dacă Parlamentul nu va fi dizolvat la 6 aprilie 2020, scad șansele pentru alegeri anticipate cu fiecare zi de întârziere. Și fiecare zi de întârziere va fi o victorie pentru PSD. Ludovic Orban s-ar putea trezi premier din nou, votat de Parlament – indiferent de partid – și va fi nevoit să guverneze până în decembrie 2020, cel puțin. PNL va trebui în septembrie să le spună pensionarilor dacă le vor mări pensiile sau nu, iar acest lucru va fi decisiv pentru campania PNL de la alegerile parlamentare la termen.
