PSD a obținut miercuri o victorie importantă în Sena, care a respins OUG privind alegerile anticipate, adoptată de guvernul condus de Ludovic Orban. Camera Deputaților este însă for decizional și PSD mai trebuie să aștepte votul deputaților pentru a răsufla ușurat.
Chiar dacă PNL se ascunde în spatele votului din diaspora, OUG privind alegerile anticipate intra în conflict chiar și cu Constituția. Dacă în legea fundamentală este menționat că alegerile anticipate se organizează într-un termen de 90 de zile, OUG adoptată de Guvern ne spune că termenul va fi redus la 50 de zile.
Cu cele 90 de zile cât prevede în acest moment Constituția, PSD poate bloca organizarea alegerilor anticipate. Ordonanța adoptată de PNL avea marele rol de a grăbi organizarea alegerilor anticipate înainte de vacanța parlamentară din această vară. Cu acest termen de 90 de zile, PSD poate să lungească alegerile anticipate până în luna septembrie, când deja nu mai ajută pe nimeni.
PSD vrea să împiedice PNL să-și mărească numărul de parlamentari. Ordonanța privind alegerile anticipate dublează numărul parlamentarilor pentru diaspora de la 6 la 12. Aceștia ar urma să fie împărțiți între PNL, USR și PMP (dacă ar fi reușit un scor bun și la nivel național). Câțiva parlamentari în plus sau în minus pot face diferența între a avea singur majoritatea parlamentară sau nu, ori între a face majoritate parlamentară cu USR sau cu un alt partid. Numărul parlamentarilor este important pentru socotelile din Parlament, deși există un referendum votat de cetățenii care și-au dorit reducerea numărului de parlamentari la 300.
Dacă această Ordonanță va fi respinsă și de Cameră, atunci nu se va mai vota 3 zile în diaspora, ceea ce înseamnă mai puține voturi pentru PNL și USR. PSD nu a reușit în ultimii ani să aibă voturile românilor plecați din țară, iar la alegerile europarlamentare și prezidențiale rezultatele au fost chiar rușinoase, mai slabe și decât cele obținute de candidații independenți.
Ordonanța de urgență adoptată de Guvern le dădea posibilitatea românilor din străinătate să voteze timp de 3 zile. Blocarea acestei modificări va produce blocaje la secțiile de votare sau cozi uriașe. Problema aceasta poate fi rezolvată printr-o altă OUG.
Un aspect important, împotriva căruia s-a pronunțat și UDMR, aste acela că Ordonanța PNL a introdus posibilitatea ca românii să voteze oriunde pe liste suplimentare. Dacă se scot listele suplimentare, va fi redus drastic și numărul voturilor din diaspora. Majoritatea voturilor din diaspora sunt exprimate pe liste suplimentare și vin de la cetățeni români care încă mai au rezidența în România. La alegerile prezidențiale, în turul 2 au fost doar 17.503 persoane care au votat pe lista de corespondență și 926.574 care au votat pe liste suplimentare.
Multe persoane nu vor mai vota în diaspora. Toată diaspora este o circumscripție electorală, însă pot vota doar cei care demonstrează că au domiciliul sau reședința în străinătate. Mulți români care lucrează sau muncesc în străinătate au în continuare domiciliul sau reședința în România, ceea ce le oferă dreptul de vot în județul din România, nu în circumscripția din străinătate. AEP anunța în 2019, potrivit unui comunicat de presă, că sunt doar 670.322 de români cu domiciliul în străinătate.
Fără liste suplimentare nu va mai exista „turism” electoral în România, iar rezultatele din județe nu pot fi alterate de persoane care să provină din alte zone. Era una dintre îngrijorările UDMR, existând posibilitatea ca partidele mari să trimită oameni în județe dominate de comunitatea maghiară tocmai pentru a schimba rezultatul votului. De asemenea, PSD își păstrează teritoriile și listele suplimentare nu mai pot amesteca socotelile partidului pentru campania electorală.
Până la o decizie finală privind OUG pentru alegeri anticipate, trebuie să așteptăm decizia Camerei Deputaților și decizia Avocatului Poporului, în cazul în care va sesiza la CCR această ordonanță.
PSD a obținut o victorie de etapă, însă conflictul este departe de o soluție.
