Premierul desemnat, Florin Cîțu, a depus la sfârșitul săptămânii trecute lista noului Executiv și programul de guvernare. Astfel s-a dat startul audierilor noilor miniștri propuși.
PNL nu renunță la anticipate
Prin accelerarea procesului de desemnare al Premierului și depunerea programului de guvernare și a listei de miniștri, PNL și președintele Iohannis dau semne că nu ar fi renunțat la ideea alegerilor anticipate.
La nivel declarativ, PNL și Florin Cîțu au susținut că vor negocia o majoritate pentru ca acest guvern să treacă. Totuși, trebuie remarcat că liberalii ar putea duce tratative de fațadă cu celelalte partidele parlamentare.
Primii care au criticat lipsa de dialog a liberărilor au fost liderii USR. Partidul lui Barna este direct interesat de obținerea unor promisiuni din partea PNL în schimbul votului de încredere sau chiar de intrarea la guvernare, idee avansată în ultimele săptămâni. Dan Barna și echipa sa își doresc alegerile anticipate și votul în două tururi pentru alegerea primarilor, promisiuni făcute electoratului lor. Barna pare că și-a învățat lecția din refuzul de a intrare la guvernare la finele anului trecut, refuz ce a fost taxat dur de simpatizanții USR.
Între timp, PSD, ALDE și Pro România fac front comun, criticând numirea lui Cîțu, dar și lista miniștrilor, majoritar respinsă în audierile precedente. Liderii celor trei partide au declarat răspicat că nu vor vota pentru învestirea lui Cîțu. Astfel de acuze au fost aduse și de liderul UDMR, Kelemen Hunor. Acesta susține că liberalii au recurs din nou la un guvern monocolor pentru a-l face „nevotabil”.
Trei scenarii pentru votul premierului Cîțu
Conform Constituției, pentru ca președintele să poată declanșa alegerile anticipate și să dizolve Parlamentului este nevoie de respingerea a doua propuneri de guvern. Însă reacția și răspunsurile lui Klaus Iohannis din ultima vreme, lasă deschisă discuția asupra procedurii pentru declanșarea alegerilor anticipate. Președintele a declarat că a doua nominalizare a lui Ludovic Orban în calitate de premier desemnat a fost finalizată fără rezultat, lăsând loc interpretărilor. Este aceasta considerată drept un vot negativ, iar o posibilă a treia nominalizare care va primi vot negativ în Parlament înainte de expirarea celor 60 de zile legale îi vor da președintelui dreptul de a dizolva Parlamentul?
Ținând cont de această ambiguitate, se profilează trei scenarii posibile pentru votul premierului desemnat Florin Cîțu. Există, pe de o parte, varianta în care PSD va face cvorum, însă nu va vota. Pe de altă parte, alt scenariu ar fi acela în care PSD nu va face cvorum și implicit, nu va vota. În fine, al treilea scenariu este cel în care PSD face cvorum și votează.
Există cu siguranță o temere în rândul social democraților că președintele Iohannis poate considera eșecul celei de-a doua numiri a lui Orban ca fiind o respingere de jure. Astfel un vot negativ pentru Florin Cîțu ar fi considerat ca a doua respingere a unei propuneri, iar Klaus Iohannis ar putea demara procedura alegerilor anticipate. Acest ultim scenariu și frica de a-și pierde fotoliile îi pot determina pe unii parlamentari PSD să voteze noua propunere de premier. Totuși, dacă se va ajunge aici, cel mai probabil liderii PSD vor apela din nou la CCR, Curtea urmând să aibă ultimul cuvânt. Rămâne de văzut ce strategie vor adopta cei de la PSD în zilele următoare.
