Depopularea României va continua în ritm accelerat în acest secol. Potrivit estimărilor ONU, ţara noastră va avea în 2100 doar 11,9 milioane de locuitori. Cele mai afectate zone sunt şi vor fi, în continuare, cele de munte. Lumea pleacă la oraşe sau, mai grav, la muncă în străinătate.
Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) susţine, pe baza unei simulări, că în 2100 România va avea 11.877.960 locuitori. Numărul populaţiei va fi cu peste 7 milioane mai mic faţă de situaţia din prezent, când sunt înregistraţi 19.237.682 locuitori. În 2040, România ar urma să aibă 17.306.604 locuitori, iar în 2050, cifra estimată de ONU este de 16.259.784 persoane.
Dincolo de faptul că românii vor fi puţini, vor fi şi bătrâni. Numărul persoanelor în vârstă de peste 60 de ani se va dubla până în 2050 şi se va tripla până la sfârşitul acestui secol. De altfel, întreaga populaţie a Europei urmează acest trend în următoarele decade astfel că în 2050, peste o treime dintre locuitorii bătrânului continent vor fi vârstnici. România are câteva studii legate de aceste lucruri însă, spre deosebire de situaţia din alte ţări europene, nici o strategie nu este disponibilă publicului.
Depopularea României poate fi observată cel mai simplu în zona montană, iar unul dintre cele mai elocvente exemple este cel al Munţilor Apuseni. Zona s-a depopulat într-un ritm şi mai accelerat decât alte părţi ale ţării, în parte şi din cauza politicii duse de autorităţile comuniste. Drepturile moţilor ce datau, unele, de dinainte de primul război mondial, au fost anulate treptat, iar în 1965 definitiv, ceea ce a afectat dramatic gospodăriile tradiţionale. Fără alte posibilităţi, oamenii erau nevoiţi să plece spre oraşe. Mulţi dintre ei au plecat sau chiar au fost strămutaţi spre Zlatna, Alba Iulia sau spre judeţele în care începuseră să se dezvolte centre industriale comuniste.
În ultimii 10 ani, depopularea a fost accentuată şi de plecările masive în alte ţări, pentru locuri de muncă. În prezent, peste 60 de sate din Alba au mai puţin de 10 locuitori, iar dintre acestea 20 au mai puţin de 5 locuitori, dar sunt şi aşezări fantomă, în care nu mai locuieşte nimeni. Sunt localităţi atât din Apuseni, cât şi din zona podişului Transilvaniei.
Satul Colibi, de exemplu, din comuna Ohaba, are mai puţin de 30 de locuitori, în scădere accentuată faţă de anul 2011, când aici erau 44 de oameni. Media de vârstă a celor care au rămas este de 65 de ani, cel mai tânăr având 50 de ani. Deşi satul este străbătut de un drum asfaltat, într-o stare foarte bună, aici nu prea vine nimeni. De fapt, nu numai că nu vine, dar nici nu trece nimeni. Nici măcar autobuze nu mai trec, de câţiva ani. O mare parte dintre case par părăsite de o jumătate de generaţie: prin curţi a crescut iarbă şi bălării, iar casele şi grajdurile au început să îşi strâmbe lemnăria la oricine ar fi curios să se uite peste gard.
Trendul de scădere a populaţiei este similar în multe alte locuri din judeţul Alba. Potrivit datelor oficiale, sunt nouă asemenea sate şi cătune: Ibru (comuna Blandiana), Cicârd (Lopadea Nouă), Geamăna (Lupşa), Inceşti (Poşaga), Medreşti (Sohodol), Doptău (Şona), Carpenii de Sus (Şpring), Bordeştii Poieni (Vidra) şi Poieni (Vidra).
