Anterior pandemiei de coronavirus, statele lumii au acumulat datorii mari, multe ajungând aproape de nivelul record din 2007. Cele mai multe surse indică faptul că la începutul anului 2020, datoria globală era de 244.000 de miliarde de dolari, ceea ce ar însemna de trei ori mai mult decât întreaga economie a lumii.
Presa semnala un clasament al celor mai îndatorate țări din lume în care, de exemplu, Statele Unite ale Americii aveau raportul datorie / PIB de 120%, în Japonia de 230%, în Italia (ţara cea mai vulnerabilă din zona euro) de 135%. China avea și ea o datorie de aproape jumătate din PIB-ul național, însă deținea un bilanț sănătos, cu toate că estimările arătau că datoria reală ar fi, în ansamblu, de circa 200% faţă de PIB.
Pe lângă intenția statelor de a identifica o modalitate de ieşire cu succes din pandemia de coronavirus, o reală prioritate este aceea de a găsi soluții eficiente pentru redresarea economică, pornind de la tabloul anterior, al datoriilor deja existente înaintea izbucnirii crizei Covid-19. Un singur lucru este clar, anume că toate strategiile vor depinde de cât de mult va ţine pandemia.
În acest context, atenția liderilor lumii a fost îndreptată către instituțiile internaționale, de unde veștile însă nu au fost cele sperate. Președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, spunea că este „total de neconceput” o anulare globală a datoriilor făcute de statele din zona euro pe perioada crizei de coronavirus.„Acesta nu este momentul potrivit pentru a pune întrebarea, ne concentrăm pe menținerea economiei, vom pune apoi problema reconstrucției”, declara Lagarde, pe 9 aprilie 2020. O rază de speranță venea o săptămână mai târziu, din partea membrilor G20, care au convenit să suspende plata datoriilor a 77 de ţări,de la 1 mai şi până la finalul anului, ca o măsură menită să sprijine impactul avut de pandemie asupra celor mai sărace naţiuni de pe glob. Însă este vorba numai de o amânare a plăţilor.
”Această decizie eliberează 14 miliarde de dolari din partea creditorilor bilaterali publici, dând acestor ţări marje de manevră pentru a răspunde rapid crizei”, sublinia într-un comunicat Bruno Le Maire, ministrul Economiei şi Finanţelor din Franţa. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, se pronunţase chiar în favoarea unei anulări ”masive” a datoriei celor mai sărace ţări africane. G20 a făcut apel ca şi băncile private să reeşaloneze datoriile pe care ţările lumii a treia le au contactate cu ei.
Nu în ultimul rând, conducerea Băncii Mondiale a anunțat că finalizează un pachet menit să atenueze povara datoriilor în timpul pandemiei de coronavirus (COVID-19), de până la 160 miliarde de dolari, pentru următoarele 15 luni. „Obiectivele sunt: scurtarea perioadei de redresare, crearea condiţiilor pentru creşterea economică, sprijinirea IMM-urilor, ajutarea protejării persoanelor sărace şi vulnerabile”, a declarat Malpass după videoconferinţa liderilor G20.
Așadar, criza va duce la o creştere abruptă a deficitelor publice, asta în condiţiile în care nivelurile datoriilor guvernamentale sunt deja foarte ridicate. Un lucru este cert. Actuala criză cauzată de pandemia de coronavirus va genera schimbări uriaşe, beneficiarul crizei anunțându-se sectorul de IT, mai ales în zona de soluţii internet (infrastructură, telecomunicaţii mobile, platforme pentru educaţie, sănătate). De asemenea, industria farmaceutică se va afla printre beneficiari, la fel ca firmele de transport și curierat, comerţul online şi agricultura. Țările care se bazează pe industria petrolieră pentru generarea de venituri bugetare vor avea, de asemenea, probleme semnificative. Sunt voci care discută de posibilitatea prăbuşirii sistemelor medicale, creşterea criminalităţii, protestelor etc.
În acest moment, preocupările tuturor sunt legate de felul în care va putea fi controlată o nouă apariţie a virusului, și care vor fi consecințele faptului că există riscul ca China să nu mai poată exporta la fel de mult ca înainte, din cauza recesiunii şi a barierelor comerciale din America şi Europa.
Rămâne de văzut cât de mult vor putea suporta țările lumii stimulentele acordate pentru persoane fizice, fie că ne referim la ajutoare băneşti, scutire temporară de la plata creditelor de studiu, șomajul tehnic etc. Deja sunt semnale că în SUA şomajul va ajunge la nivelurile văzute ultima dată în timpul Marii Depresiuni (25% şomaj), iar o problemă uriașă pentru cea mai mare putere a lumii este lipsa unor plase de siguranţă la nivel social, care să ofere sprijin şomerilor.
De altfel, pandemia de coronavirus a creat o explozie a cererilor de alocații de șomaj în Statele Unite, cu peste 3 milioane de persoane care au cerut să beneficieze de alocație într-o săptămână, un record istoric. Mai mult, Departamentul pentru Muncă a anunțat că rata şomajului ar putea atinge 16% şi că ”următoarele două luni vor fi groaznice” pentru datele economice. De altfel, consilierul economic al Casei Albe, Kevin Hassett a descris măsurile de izolare adoptate pentru combaterea extinderii coronavirusului ca fiind „cel mai mare şoc negativ pe care economia noastră l-a văzut vreodată”.
Chiar dacă pentru marile companii toată lumea vorbește de pachete de salvare, credite cu dobânzi scăzute pentru plata salariilor şi altor cheltuieli imediate, extinderea termenelor de plată a taxelor, este de așteptat ca firmele mici şi mijlocii să dispară, iar la nivelul populației să scadă consumul și să evite creditele de consum.
