Inițiativa legislativă a PSD care prevede declararea zilei de 4 iunie drept ”Ziua Tratatului de la Trianon”, actul adoptat în 1920 prin care comunitatea internațională a recunoscut unirea din 1918 a Transilvaniei cu România, se află miercuri pe ordinea de zi a Camerei Deputaților pentru dezbatere și vot final.
Propunerea legislativă, inițiată de senatorii PSD Titus Corlățean și Șerban Nicolae, a fost adoptată tacit de Senat în octombrie anul trecut și a fost introdusă pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, care este forul decizional, în contextul controverselor legate de legea privind autonomia Ținutului Secuiesc și a declarațiilor dure făcute de președintele Klaus Iohannis, care a acuzat PSD că negociază vânzarea Ardealului către unguri.
Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, şi de Ungaria, de altă parte.
Tratatul, care a intrat în vigoare la 26 iunie 1921, a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România şi Cehoslovacia. Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) şi cu Turcia.
Anul trecut, Parlamentul de la Budapesta a adoptat o hotărâre de comemorare anul acesta a 100 de ani de la încheierea tratatului prin care, în opinia maghiarilor, ”a fost destrămată Ungaria istorică și în urma căruia o treime din națiunea maghiară a ajuns sub autoritatea unor state străine”.
Potrivit inițiativei PSD:
– Se declară ziua de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon.
– În scopul marcării Zilei Tratatului de la Trianon se organizează, la nivel național și local, manifestări cultural – educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon. Autoritățile administrației publice centrale și locale pot sprijini material și logistic, din bugetele proprii, organizarea și desfășurarea manifestărilor
– Instituțiile publice, din fonduri proprii, precum și organizațiile neguvernamentale și reprezentanții societății civile pot sprijini manifestările organizate de către autoritățile administrației publice centrale și locale.
– Guvernul și autoritățile administrației publice centrale și locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi să fie arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, cu completările ulterioare.
– Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, vor include în programele lor emisiuni ori aspecte de la manifestările dedicate acestei zile.
”Tratatul de la Trianon a însemnat nu doar consfințirea juridică a revenirii Transilvaniei la Patria Mamă, România, ci și confirmarea drepturilor politice și civile ale românilor care constituiau populația majoritară în acest teritoriu. De asemenea, Tratatul de la Trianon a consacrat realizarea dreptului la autodeterminare al popoarelor din Imperiul Austro-Ungar, care a permis națiunilor care trăiau în acest imperiu să-și formeze, după Primul Război Mondial, propriile state naționale”, se arată în expunerea de motive a inițiativei legislative, semnată de Titus Corlățean și Șerban Nicolae.
Cei doi senatori social-democrați mai spun că tratatul reprezintă unul dintre instrumentele juridice fundamentale care guvernează desfășurarea relațiilor bilaterale româno-ungare, subliniind că respectarea prevederilor sale și a celorlalte norme ale dreptului internațional relevante este o condiție sine qua non a dezvoltării relațiilor dintre cele două state, în conformitate cu valorile unei Europe unite, a libertății, democrației, statului de drept și a solidarității.
”Tratatul de la Trianon constituie un document politic și juridic de o importanță deosebită pentru națiunea română și un element esențial al realității geopolitice actuale la nivel european. Pe de altă parte, în perioada recentă se înregistrează o serie de încercări de a impune o viziune distorsionată în ceea ce privește semnificația Tratatului de la Trianon. Orice încercare de rescriere a istoriei, de aducere în discuție a unor poziții revizioniste, nu poate fi acceptată astăzi, în Uniunea Europeană”, se mai arată în expunerea de motive, potrivit G4media.
