Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române a declarat la „Puterea Știrilor” că recentele proteste din SUA reprezintă un ax important pentru noiembrie 2020, adică alegerea viitorului președinte.
„Trendurile sunt un pic mai adânci. De fapt ce se întâmplă acum în Statele Unite ale Americii? Toată lumea se întreabă ce se întâmplă, pentru că influențează lumea, că ne place, că nu ne place, inclusiv alegerea lui Donald Trump în 2016 a influențat modul în care s-a reașezat lumea pe coordonatele majore. Încep să apară lucrări care vorbesc despre un nou conflict rasial în America și sunt cărți academice foarte importante, chiar dacă suntem sau nu de acord cu unele dintre tezele lor, alții vorbesc despre un nou război între clase. Eu cred că nu e vorba nici numai de rase, nici numai de clase, e vorba de o bătălie culturală un război aproape existențial mai profund, care a început pe vremea președintelui Obama. Ideea asta pe care o avem, că Donald Trump vine și a demantelat America, a aruncat lumea în criză, a pus America să se lupte jumătate cu cealaltă jumătate, este sociologic vorbind cel puțin nevalidă, din simplul motiv că dacă regimul Obama fost atât de bun, de impecabil, funcțional și unitar, cum a putut să iasă Donald Trump din el?”, se întreabă retoric Dan Dungaciu.
„Lucrurile sunt mult mai complicate din punctul ăsta de vedere și am să vă dau un exemplu, nu vreau să fiu foarte teoretic. În 2015, o asociație, „Femeile pentru 2020” face un sondaj de opinie „Ce femeie ar trebui să apară pe bancnotele americane”, în marea campanie de modificare a bancnotelor Statele Unite ale Americii. Bancnota americană, dolarul, este o simbolistică esențială și pentru noi în estul Europei, darămite pentru America. S-a pus prima oară problema în istoria Americii ca figurile importante, de președinți americani, albi, să fie modificate. Acum, că președinții erau bărbați și albi este un dat istoric, nu poți să modifici istoria chiar dacă e corect sau nu e corectă. Ei bine, s-a făcut un sondaj, chipurile foarte important, de vreo 600.000 de oameni investigați, iar 118.000 de oameni, ceea ce la populația Americii nu înseamnă nimic, au decis ca pe bancnota de 20 $, care este cea mai populară bancnotă americană, pe care este ilustrat președintele american Andrew Jackson, fotografia să fie înlocuită cu a unei militante anti segregaționistă din secolul XIX, Harriet Tubman, cu siguranță o personalitate importantă. S-a și făcut conturul, desenul, urma să intre în vigoare în 2017. (…) Nu se oprea aici totul, pentru că toate bancnotele trebuiau să fie revăzute la anumite intervale. Însă, unul dintre gesturile lui Donald Trump după ce a câștigat a fost să facă acest ordin irelevant, adică să-l împingă cât mai departe, ceea ce pe unii i-a iritat, desigur, alături de multe altele”, a explicat Dungaciu, la „Puterea Știrilor”.
Sociologul a declarat că în timpul mandatului lui Barack Obama, America devenise cosmopolită, unele voci susținând că era ca un conglomerat.
„Se spune foarte des că America este o țară de migranți, ceea ce nu-i adevărat. America nu este o țară de migranți, America este o țară care a fost făcută de coloniști, care s-au dus acolo, au impus o limbă, o religie, o viziune asupra lumii, iar când totul a funcționat, a început să vină foarte multă lume din altă parte, dar ei nu au venit acolo să schimbe America, au venit acolo să devină cetățeni americani. Era o onoare să fii cetățean american! Ei bine, la moment dat, s-a întâmplat ceva cu America aceasta și oamenii care au venit, în special chinezii și sud-americanii, nu au mai vrut să fie americani, s-au creat acele enclave celebre. America s-a uitat la ei, spunându-le, hai să vă prezervăm cultura, nu trebuie să învățați limba engleză, folosiți limba voastră, obiceiurile voastre etc. Această multiculturalitate a Americii a schimbat America și a devenit altceva. Fiecare minoritate s-a simțit îndrituită să-și revendice poziția socială, să rescrie istoria din punctul ei de vedere, să o corecteze și să spună că la vremea respectivă Andrew Jackson, președintele american, nu s-a comportat civilizat cu indienii, să-l pedepsim, sau la vremea respectivă nu știu care președinte nu s-a comportat bine cu nu știu ce minoritate și tot această Americă, prin minoritățile ei a devenit extrem de revendicativă.
A rămas o singură categorie care nu se putea certa cu nimeni: omul alb, creștin și bărbat, pentru că femeile certau bărbatul, necreștinii pe creștini, iar aceste minorități au început un război al tuturor împotriva tuturor, o revendicare socială cât mai pregnantă, femeile să fie cât mai bine reprezentate, indienii, autohtonii populația de culoare și așa mai departe. Acea Americă a stârnit anumite revolte. Acel tip de revoltă, care are sau n-are dreptate, nu discutăm în termeni morali, e un tip de revoltă care explică într-un fel apariția lui Donald Trump. Pentru că este acea revoltă a unei Americi care nu vrea să fie cosmopolită, a unei Americi care nu vrea să fie strict imperială, a unei Americi care vrea să fie națională. Acea Americă l-a produs pe Donald Trump, acea Americă a reacționat împotriva administrației Obama care a atenuat, a anulat practic, orice origine, religie, istorie, tradiție și așa mai departe și l-a scos la suprafață pe Donald Trump”, a mai declarat Dan Dungaciu la „Puterea Știrilor”.
