Sfârșitul anului școlar a adus și în acest an bucuria vacanței de vară, dar pentru elevii din anii terminali a adus emoțiile examenelor naționale, astfel că e important de știut că gestionarea emoțiilor trebuie făcută cu mare atenție până la derularea ultimului examen, inclusiv cel de admitere la facultate.
În context emoțional al oricărui tip de examen, oamenii reacționează diferit la aceeași situație. Acesta este și motivul pentru care psihologii consideră că pregătirea emoțională pentru un examen este cel puțin la fel de importantă ca pregătirea mentală.
Una dintre greșelile întâlnite în preajma unui examen este aceea că elevii nu își organizează bine timpul. O presiune în plus, și nu o soluție, vine din partea părinților, care decid ca elevul să se focuseze în mod exclusiv pe pregătirea examenului, suspendând orice alt tip de activitate recreativă. Reacția elevilor e ușor de anticipat: încearcă să scape de teama indusă de examen, de a fugi de ceea ce îi sperie, petrecând mai mult timp la calculator, telefon, etc.
Părinții constată uneori și o eventuală lipsă de interes, însă de fapt specialiștii spun că e vorba doar de o mimare a indiferenței. Formula ideală este de gestiona timpul astfel încât pe lângă pregătirea de specialitate, să existe și activități care să îl bucure pe elev, să se vadă cu prietenii, ori să se plimbe în natură.
De asemenea, atunci când sunt speriați că nu au timp să învețe, elevii trebuie să se rupă de ceea ce le distrage atenția (telefon, social-media, jocuri), recomandarea fiind ca timpul neîntrerupt de învățare să fie două ore.
Foarte mulți adolescenți sunt în fața unor alegeri, fiindu-le adesea greu să își dea seama ce vor să profeseze în viitor. Un sprijin real ar putea veni din partea părinților, ca în cele 3 vacanțe de câte 3 luni în perioada liceului, să își încurajeze copiii să deruleze activități de internship, astfel încât în clasa a XII-a să poată alege cu ușurință o meserie, în cunoștință de cauză.
Există și situația în care unii elevi au „părinți-cloșcă” și, din păcate, comportamentul acestora adesea îi incapacitează. Interesul părinților ar trebui să fie îndreptat nu doar către notele de la școală, ci și la ceea ce se întâmplă în pauzele de la ore, ce anume îl interesează pe copil. Generațiile actuale de elevi sunt diferite de cele ale părinților lor, acum ei se compară cu lumea întreagă, ceea ce le poate crea anxietate, deoarece nu se simt suficient de buni și cad în capcana perfecțiunii. Tocmai de aceea, abordarea emoțiilor unui examen trebuie făcută din mai multe perspective, dar trebuie pornit de la faptul că avem de a face cu o reacție firească, care ține de sistemul neurovegetativ, cu manifestări specifice: transpirație, tremurat de mâini, până aproape de lipotimie.
Interesant este că în mod obișnuit, dacă avem o evaluare mai ridicată a propriei eficiențe, tindem să ne supraevaluăm și să coborâm nivelul de emoții. Dacă avem sentimentul propriei eficiențe mai scăzut, tindem să compensăm și atunci pot să apară reacții paradoxale: o persoană care este aparent foarte competentă poate să aibă o prestație jalnică, iar o persoană care poate nu este atât de supercompetentă poate să aibă o prestație bună, pentru că una nu evaluează corect, subevaluează, cealaltă evaluează la un nivel mai ridicat și se mobilizează mai bine.
