Skip to content
Internațional

Israelul reia folosirea tehnologiei serviciilor secrete pentru a monitoriza pacienţii cu COVID-19

Guvernul israelian a aprobat miercuri, pentru a doua oară în acest an, folosirea tehnologiei serviciilor secrete pentru a monitoriza pacienţii cu COVID-19, după ce aceasta a mai fost utilizată din martie şi până la începutul acestei luni.

Măsura ce are ca obiectiv stoparea răspândirii coronavirusului mai trebuie aprobată de Knesset (Parlament), după care poliţia şi serviciul de securitate internă Shin Bet vor începe din nou să monitorizeze telefoanele mobile ale purtătorilor de COVID-19, folosind instrumente informatice create pentru combaterea terorismului. Cu ajutorul acestei tehnologii, care implică şi urmărirea cardurilor bancare, sunt monitorizate atât persoanele infectate, cât şi contacţii lor.

Autorităţile israeliene au oprit pe 9 iunie folosirea acestei tehnologii pentru monitorizarea pacienţilor, după ce guvernul condus de premierul Benjamin Netanyahu a decis să nu aprobe o lege cerută de Curtea Supremă şi care ar fi autorizat folosirea ei permanentă, nu doar în cadrul unor măsuri antiepidemice temporare, potrivit Agerpres.

În pofida controverselor legate de respectarea dreptului la viaţă privată, miniştrii din blocul Albastru şi Alb adversari ai premierului Netanyahu au renunţat în final la opoziţia lor faţă de folosirea din nou a respectivei tehnologii, dată fiind creşterea numărului cazurilor de COVID-19.

Israelul, o ţară cu 9 milioane de locuitori, estimează că s-ar putea produce până la 2.500 de îmbolnăviri grave care să necesite ventilaţie respiratorie şi ca 7.500 de persoane să aibă nevoie de spitalizare, potrivit prognozelor Ministerului Apărării. Deocamdată, a înregistrat un total de 307 de decese şi 20.860 cazuri de contagiere, a suferit un impact destul de moderat al pandemiei, faţă de alte ţări.

În cel mai rău dintre scenarii, se prevăd 125.000 de bolnavi şi „mai multe sute de decese” cauzate de coronavirus, ceea ce ar putea declanşa starea de urgenţă. Totuşi, această perspectivă „se bazează pe modele care au avut în vedere situaţii extreme” din alte părţi ale lumii, potrivit Ministerului care a precizat că nu este vorba de un pronostic, ci de un posibil scenariu ce trebuie pregătit cu mijloacele existente.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *