Reprezentatu României la OMS, Alexandru Rafila, este sceptic cu privire la posibilitatea folosirii la scară largă a Remdesevir petru tratamentul COVID-19 în UE în condițiile în care SUA au cumpărat în avans 90% di producția mondială.
„Va fi greu în condițiile în care SUA au achiziţionat în avans 90% din producție, dar el nu trebuie folosit decât în forme grave, pentru că nu are rost să dai medicație puțin diponibilă decât în cazul în care sunt puse în pericol viețile pacienților”, a declarat Alexandru Rafila la Digi 24.
În ceea ce privește controlul epidemiei în România, Rafila consideră că acesta se poate realiza prin aplicarea măsurilor simple de protecție, însă este mult de lucrat la educarea populației. „Vom reuși să o controlăm în condțiile în care respectăm regulile, limităm contactele și folosim echipamente de protecție. Este mult mai simplu decât credem. Este mult de lucrat ( la educația populației, n.r.) și aici cred că zona politică trebuie să transmită un mesaj unitar. Trebuie să facem un pas în direcția autorităților locale care pot ajuta foarte foarte mult” a mai declarat Alexandru Rafila.
Reprezentantul România la OMS s-a referit şi la implicaţiile deciziei CCR privind neconstituționalitatea unor măsuri împotriva pandemiei de coronavirus. „Sunt niște decizii care sunt de natură juridică și care au fost luate, probabil, ținând cont de legislație, de dreptul constituțional și atunci este în regulă, nu asta este problema. Ar trebui să aducem discuția în zona medicală și în zona responsabilității fiecărei persoane.
Eu sunt convins că și persoanele care au fost în carantină, dacă se duc la domiciliu e bine să se izoleze, să nu își îmbolnăvească alți membri de familie, trebuie puțin să ne dăm seama că aceste norme legislative, juridice și așa mai departe, sunt una, prevenirea transmiterii bolii e o altă discuție și cred că trebuie să ne concentrăm puțin să învățăm, să educăm oamenii, să insistăm asupra măsurilor preventive pe care trebuie să le luăm și să lăsăm la o parte discuțiile de natură juridică. Până la urmă, păstrarea sănătății e un bun individual și un bun colectiv, în același timp. Cred că oamenii pot să acționeze în sensul ăsta fără să dicutăm de încadrarea juridică a unei anumite acțiuni”, a mai spus Alexandru Rafila.
