Cornel Ban și Aurelian Giugăl, doi cercetători în economie, respectiv în științe politice, au trecut în revistă, județ cu județ, realizările administrațiilor locale într-un domeniu vital pentru devoltarea României: captarea fondurilor europene. Potrivit estimărilor celor doi, Ilfovul și Bucureștiul au luat împreună aproape 20% din banii europeni, scrie „Libertatea„.
Astfel, în România, în intervalul 2014-martie 2020, s-au semnat contracte pentru proiecte finanțate din bani europeni în valoare de 99.157.000.000 de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 20 de miliarde de euro.
Având în vedere că vorbim de o țară cu aproape 20 de milioane de locuitori și de o perioadă de peste 6 ani, suma fondurilor europene contractate, cele 20 de miliarde de euro, aproximativ 3 miliarde de euro pe an, este, totuși, una mică. Mică, în raport cu necesitățile și cu sumele disponibile în conturile de la Bruxelles la care avem acces.
Prin comparație, Ungaria sau Polonia, două țări aflate practic în conflict cu Bruxelles-ul, aduc de câteva ori mai mulți bani.
Județul Ilfov rămâne pe primul loc (24.370 de lei/cap de locuitor), dar Bucureștiul se deplaseză spre mijloc (locul 20, adică 4.061 de lei/capita). Pe locul doi se află județul Tulcea (12.079,46 de lei/capita, urmat de Bistrița-Năsăud (8.913,42 de lei/capita). Pe ultimele trei locuri se află județele Neamț (1.354,81 de lei/capita), Brăila (1.193,59 de lei/capita) și Teleorman (1.017,05 de lei/capita).
Se constată, astfel, că administrația județului Bistrița-Năsăud, condusă de Emil Radu Moldovan a adus, într-un județ mai degrabă rural și fără atuuri geografice, fără universitate proprie și fără greutate administrativă, de două ori mai mulți bani europeni pe cap de locuitor decât Bucureștiul. Practic dacă acum 10 ani SJU Bistrița era un fel de spital de campanie, azi este recunoscut ca fiind printre cele mai moderne din țară, care a atras cu tehnologia sa și condițiile de lucru zeci de medici performanți din centre medicale universitare.
Patru din primele cinci județe, Ilfov, Tulcea, Bistrița-Năsăud și Constanța, sunt considerate județe “roșii”, aflate în ultimul deceniu sub dominația politică a social-democraților de la PSD. Pe de altă parte, există și județe “galbene”, liberale, considerate a fi performante politico-administrativ, exemple sugestive Arad și Sibiu, dar ale căror performanțe în atragerea fondurilor europene sunt modeste.
Per ansamblu, fondurile atrase în partea inferioară a clasamentului și calculate pe cap de locuitor sunt mici, chiar rizibile. Spre exemplu, în județul Teleorman suma per capita, în toți cei șase ani, este de aproximativ 1.000 de lei, aproximativ 200 de euro, echivalentul a 33 de euro/locuitor/an.
Transilvania și Dobrogea, polii de excelență
În fine, deși nu există un contrast clar între Vechiul Regat și Transilvania, diferențele regionale rămân interesante. Performanța administrativă la fonduri europene are poli de excelență în Transilvania, dar și în Dobrogea, adică provinciile cu diversitate etnică și proximitate față de polii de comerț internațional.
Moldova nu are nicio administrație județeană performantă în termeni relativi. Dacă lăsăm la o parte cazul excepțional al Ilfovului, sudul (Muntenia și Oltenia) are doar un singur județ (Doljul) în care au intrat bani europeni ca în Cluj, Satu Mare, Bistrița-Năsăud, Constanța sau Tulcea.
