În toamna anului 2014 Republica Moldova era văzută ca fiind pe drumul cel bun în privința integrării europene. În vara anului trecut Uniunea Europeană a devansat data semnării oficiale a acordului cu Republica Moldova și Georgia, prevăzută inițial pentru sfârșitul lui 2014, pe fondul crizei din Ucraina, generată de refuzul fostului președinte Viktor Ianukovici de a semna acest acord la summitul de la Vilnius, și al eventualelor represalii din partea Rusiei.
Deși toate lucrurile mergeau într-o direcție favorabilă pentru Republica Moldova, alegerile din decembrie au dat totul peste cap. Faptul că nu s-a putut crea o majoritate solidă de către puterile pro-europene a făcut ca întregul drum european al statului să fie pus sub semnul întrebării.
De la Bruxelles se făcea apel către partidele pro-europene să găsească o soluție, de la București la fel, însă la Chișinău nu părea că se poate ajunge la un compromis. Votul dat împotriva unui Guvern condus de Iurie Leancă, cel care este văzut drept un pro-occidental convins și care reprezintă o garanție a parcursului spre vest al Republicii Moldova, a fost semnalul că partidele cu viziune pro-europeană nu au ajuns la un consens. Această situație a făcut ca voturile pentru un nou Guvern să vină și din partea celor pe care Uniunea Europeană nu îi agrează, PCRM – comuniștii lui Voronin.
Votul dat pentru noul Guvern condus de Chiril Gaburici poate reprezenta începutul coșmarului pentru Republica Moldova și destrămarea visului european. De ce? Pentru simplul fapt că numirea lui Gaburici s-a făcut cu votul comuniștilor, ceea ce le conferă acestora un avantaj față de partidele pro-europene.
Coșmarul pe care s-ar putea să îl trăiască Republica Moldova ar putea să înceapă cât de curând, deoarece Uniunea Europeană, în contextul din regiune, nu va fi interesată să pună presiune pe partidele pro-europene de la Chișinău. Motivul este unul simplu, nu vor să stârnească Rusia, care cu greu a acceptat acordul de la Minsk. Adoptarea acordului de la Minsk se răsfrânge și asupra Republicii Moldova. Interesele Rusiei se mențin pentru această parte a Estului Europei, ceea ce va face ca Germania sau Franța să nu se implice în politica de la Chișinău. Orice mișcare a Uniunii Europene sau a unui stat membru pentru susținerea partidelor pro-europene înseamnă o incitare a Rusiei.
În această situație din regiune, speranțele moldovenilor îndreptate către România cam dispar, deoarece statul român nu își permite să iasă din această logică în care a intrat Uniunea Europeană în relația cu Rusia. Declarațiile cu privire la neimplicarea României în procesul de desemnare a unui nou Guvern la Chișinău nu sunt decât politicianiste și lipsite de orice logică geopolitică. Orice mișcare nechibzuită a României ar crea discuții la nivel internațional. Chiar dacă această lipsă a implicării pentru a susține cauza Republicii Moldova vine ca urmare a unui context geopolitic tensionat, cetățenii moldoveni vor interpreta acest gest al României drept unul de abandonare a lor.
Motivele pentru care Republica Moldova se îndreaptă către destrămarea visului pro-european sunt vizibile:
1. Premierul Gaburici este o persoană controversată, care ar avea legături cu Vladimir Voronin, liderul comuniștilor. Chiril Gaburici, fost director al companiei Moldcell, ar avea relații foarte bune cu liderul PCRM, Vladimir Voronin, iar în acest mod se explică și faptul că Gaburici ar putea susținut de PCRM în fruntea Guvernului, arată realitatea.md.
Ziarul Național scrie că Chiril Gaburici ar fi omul de legătură al lui Oleg Voronin la Baku, fiul lui Vladimir Voronin.
La sfârșitul anului trecut, compania „Telia Sonera”, fondatoarea operatorilor de telefonie mobilă „Moldcell” și „Azercell”, ar fi efectuat un audit în companiile sale din zona Euroasiatică care a constatat existența mai multor nereguli și acte de corupție în unele dintre aceste rețele de telefonie mobilă.
Deși rezultatele auditului efectuat de „Norton Rose Fulbright” încă nu au fost făcute publice, în presă s-au strecurat informații precum că o parte din încălcările depistate la „Azercell” ar fi fost acoperite de viceministrul azer al Transportului, Musa Pənahov, cuscrul lui Oleg Voronin.
2. Guvernul a trecut cu ajutorul comuniștilor, ceea ce îi face pe aceștia indispensabili actualei coaliții de guvernare. Liderul PL, Mihai Ghimpu, a spus că votul acordat Guvernului Gaburici reprezintă o înțelegere tacită PLDM-PDM-PCRM.
„Acest joc a fost făcut pentru a-l ajuta pe Voronin să pară ca un salvator. Această Guvernare cu PCRM este tacită, este o majoritate parlamentară. Votul în Parlament va fi așa cum a fost și astăzi. Comuniștii dirijează această majoritate tacită”, a declarat Mihai Ghimpu.
De asemenea, un semnal că lucrurile nu merg în direcția în care ar trebui a fost dat de fostul premier Iurie Leancă şi Liliana Palihovici, care nu au votat noul Guvern Gaburici.
3. Voronin turează motoarele pentru a prelua Președinția Republicii Moldova. Probabil lovitura de grație dată viitorului european al Republicii Moldova ar fi ca Voronin să revină în funcția de președinte. Vicedirectorul Institutului de Cercetari Juridice şi Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Victor Juc, avansează ideea că următorul președinte al Republicii Moldova ar putea fi Vladimir Voronin. Declarațiile au fost făcute la Unimedia.info.
„Împreună cele trei partide care au votat Guvernul contabilizează 62 de mandate, pentru alegerea președintelui este suficient de 61 de voturi. PCRM nu va mai susține deja un președinte propus de către Alianța pentru Moldova Europeană. În schimb, PCRM va solicita expres această funcție, că altfel va declanșa alegeri anticipate”, a explicat Victor Juc.
4. Igor Dodon, dacă valul de dezamăgire față de parcursul european se va concretiza, va candida la primăria Chișinăului și ar putea să reprezinte un pericol pentru Dorin Chirtoacă. „PSRM este foarte interesat de primăria Chișinăului, mai ales că liderul lor a pierdut în 2011 și va dori să-și ia revanșa. Mai ales că Dodon, atunci, promitea că într-un an sau doi va organiza referendumuri de demiterea lui Chirtoacă, însă nu și-a dus obiectivul la capăt. Dacă Dodon accede în turul doi, probabilitatea va fi de 50% la 50% între acesta și Dorin Chirtoacă”, a subliniat Victor Juc.
Politologul a enumerat mai multe motive pentru care, atât Igor Dodon, cât și Dorin Chirtoacă, au șanse egale de reușită.
„PSRM nu trebuie să uite că în 2011 a avut un segment mai mare de susținere din partea electoratului, acum însă situația este alta. Iar Igor Dodon nu-i va putea convinge pe oameni cu mesaje populiste de genul „piața din Rusia”. Dorin Chirtoacă se află și el în perioada de scădere a imaginii, din cauza nereușitelor”, a conchis politologul.
