Președintele francez Emmanuel Macron a transmis un semnal clar către Statele Unite ale Americii și a prezentat încă o dată viziunea Franței asupra viitorului Uniunii Europene. Liderul Franței își dorește o Uniune Europeană care să fie suverană și să aibă capacitatea să se apere singură, remarcând diferențele foarte mari între proiectele SUA și cele UE.
Tot Emmanuel Macron s-a remarcat în trecut și prin numeroasele critici la adresa NATO, care ulterior s-au confirmat într-o dispută, momentan doar a declarațiilor și provocărilor, între Turcia vs. Grecia-Cipru-Franța. Când Turcia amenința apele teritoriale ale Greciei, Franța a fost primul stat european care a reacționat și a intervenit, ceea ce i-a determinat pe turci să facă un pas înapoi. Ceea ce ne pune deja în fața noii ideologii de apărare europeană – în cazul în care spațiul UE va fi amenințat de cineva din exterior, forțele europene au capacitatea să reacționeze și să intervină imediat.
Emmanuel Macron a vorbit zilele acestea atât despre viitorul Uniunii Europene, dar și despre politica internațională a vechiului continent. Președintele Franței a criticat ONU, care este o altă organizație importantă ce depinde de Statele Unite ale Americii.
Nu este deloc întâmplător că Macron critică atât NATO, cât și ONU. Sunt cele două mari organizații înființate de americani după al doilea război mondial, care au marcat perioada războiului rece și perioada de tranziție. De altfel, sunt cele două organizații internaționale prin care SUA au livrat un model politic în toată lumea. De asemenea, modelul american de capitalism neoliberal este tot mai criticat în Europa atât de Emmanuel Macron, cât și de Giuseppe Conte, premierul Italiei, sau Papa Francesco.
Dacă privim scena politică internă din SUA și politica europeană vom vedea două lumi care nu par să se asemene deloc. Iar politica externă sau cea de securitate sunt generate tocmai de politica internă a fiecăruia. Macron își dorește noi organizații de colaborare internațională, construite special pentru provocările contemporane, când războaiele au devenit cibernetice și economice.
„Nu pot să fac altceva decât să constat că Consiliul de Securitate al ONU, astăzi, nu produce soluții utile (…) Dacă încerc să privesc dincolo de termenul scurt, aș spune deci că trebuie să avem două axe puternice: să regăsim o modalitate pentru o cooperare internațională utilă care evită războiul, dar care să ne permită să răspundem la provocările contemporane; să construim o Europa mult mai puternică, care își poate afirma puterea, menținând principiile sale, într-un scenariu atât de refondat”, este declarația lui Emmanuel Macron, citat de corriere.it.
Președintele francez prezintă clar diferențele dintre SUA și UE, dar și amintește câteva dintre obiectivele Europei în următorii ani:
„Sunt sigur de un lucru: nu suntem Statele Unite ale Americii. Ei sunt aliații noștri istorici, ținem la libertatea și drepturilor omului ca și ei, avem legături profunde, dar avem, de exemplu, o preferință pentru egalitate care nu există în SUA. Valorile noastre nu sunt exact aceleași. Avem un atașament special față de social-democrație, față de o egalitate generală, iar reacțiile noastre nu sunt aceleași. De asemenea, cred că la noi cultura este mai importantă, mult mai mult. În fine, suntem proiectați într-un alt imaginar, legat de Africa, Orientul Apropiat și Mijlociu și avem o altă geografie care poate să dezalieneze interesele noastre. Politica noastră de vecinătate cu Africa, cu Orientul Apropiat și Mijlociu, cu Rusia nu este o politică de vecinătate și pentru SUA. Prin urmare, este imposibil ca politica noastră internațională să depindă de ei sau să urmeze direcțiile lor (…) Statele Unite ale Americii ne vor respecta ca aliați numai dacă rămânem serioși cu noi înșine și dacă vom fi suverani cu propria apărare. (…) trebuie să continuăm să construim autonomia pentru noi înșine, așa cum fac Statele Unite pentru ei și cum face China pentru sine”.
Acest lucru se observă deja de câțiva ani, mai ales în privința Chinei sau Iranului, unde UE are interesele sale și a decis să nu urmeze cu ochii închiși politica de la Washington. Dar decizia UE de a-și urma propria politică internațională a fost influențată și de SUA care continuă procesul de retragere de pe scena internațională. Încă de pe vremea lui Barack Obama, Statele Unite își îndreptau atenția spre Asia de Est și se retrăgeau din Orientul Mijlociu, iar Africa a fost neglijată complet de americani în ultimii ani. Rusia și China au fost primele care au profitat de această retragere a trupelor americane, iar UE ar risca să se trezească înconjurată de inamici dacă nu intervine pe scena internațională. Uniunea Europeană caută de fapt să ocupe zonele instabile, conștientă că fără SUA trebuie să-și asume un rol strategic.
Declarațiile lui Emmanuel Macron vor fi criticate în Estul Europei unde toată lumea își pune speranțele în NATO și în trupele americane. Doar că o separare între SUA și UE în politica internațională nu înseamnă și retragerea trupelor americane din Europa, cel puțin nu momentan. Emmanuel Macron știe că suveranitate fără armată europeană nu există și mai întâi va trebui să convingă UE să finalizeze proiectul privind apărarea continentului.
Recent, ministrul german al Apărării a publicat un editorial în politico.eu (site pro-SUA) cu titlul: Europa are nevoie de America în continuare. Din editorialul respectiv înțelegem că Germania nu este atât de radicală precum Franța și și-ar dori să refacă relațiile cu SUA odată cu alegerea lui Joe Biden, dar pe vechea structură. Ministrul german al Apărării s-a declarat împotriva autonomiei europene: „Iluzia autonomiei strategice europene trebuie să se încheie: europenii nu vor putea înlocui rolul crucial al Americii ca furnizor de securitate”.
Politicienii de la Berlin sunt cei mai mari critici ai cheltuielilor militare, respectiv acel 2% din PIB pentru apărare. Ei refuză atât investiția în armamentul american, cât și în cel european. Germania a fost prosperă în ultimele decenii având o protecție americană și reușind să facă numeroase reduceri bugetare care să-i permită să-și mențină standardele impuse la nivelul UE, mai ales în privința deficitului bugetar. Dacă Germania va începe să cheltuiască banii, atunci va fi obligată să redefinească și standardele pieței unice din UE.
În același timp, Italia se arată și ea dispusă să refacă relațiile transatlantice și să-și crească rolul în Mediterană cu sprijinul american. Premierul italian Giuseppe Conte a avut o discuție telefonică cu Joe Biden, iar cei doi au discutat despre consolidarea relațiilor transatlantice și rolul Italiei în Europa.
Dar vor fi toate acestea obiectivele Statelor Unite ale Americii? Chiar dacă Joe Biden are cele mai bune intenții, fără colaborarea Congresului riscă să fie blocat și să nu poată ajuta Uniunea Europeană. Cert este că Uniunea Europeană se află într-o etapă în care își renegociază legăturile cu SUA și nu mai vrea s-o facă de pe o poziție inferioară, iar declarațiile lui Emmanuel Macron trebuie privite, în primul rând, tocmai din acest unghi.
