Un nou scandal stă să explodeze în coaliția de guvernare PNL-USRPLUS-UDMR. Surse politice au dezvăluit pentru PS News că sunt discuții aprinse între PNL și USRPLUS pe proiectul privind Planul Național de Redresare și Reziliență, după ce useriștii au adus modificări majore proiectului inițiat de liberali. Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, este cel care conduce ostilitățile, desființând întregul plan conceput de ex-ministrul liberal Marcel Boloș, spun sursele politice.
Contactat de PS News, Marcel Boloș, fost ministru al Fondurilor Europene, l-a contrazis pe Ghinea și a susținut că, la momentul la care a elaborat PNRR-ul, potrivit celor două cerințe din Regulamentul Comisiei Europene, aveam 47% tranziție verde și 18% partea de digitalizare. „România trebuie să recupereze decalajele de dezvoltare, este o oportunitatea pe care o avem ca țară o dată la 50 de ani și aici nimeni nu poate să ne spună că avem suficiente autostrăzi, suficientă linie de cale ferată, orașe suficient modernizate”, spunea Boloș.
„Este la latitudinea fiecărui guvern care este filosofia pe care o are în vedere atunci când elaborează Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Noi, când am elaborat acest plan, am socotit că România trebuie să își recupereze decalajele de dezvoltare pe care le are față de alte țări. Vorbim în termeni de infrastructură de transport, infrastructură specifică pentru agricultură, dezvoltarea mediului de afaceri, de dezvoltarea orașelor. Era gândit în zona aceasta a investițiilor publice. În momentul în care noi am elaborat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă erau valabile două condiții pe care trebuie să le îndeplinească planurile tuturor țărilor, și anume: 1) să avem 37% din investiții în tranziție verde (aici vorbim de infrastructură de transport feroviar, cu metroul, investițiile specifice în schimbări climatice, care erau pentru irigații, eroziunea solului, mai apoi avem investițiile în energie, mediu, eficiență energetică) și 2) să avem 20% din investiții pentru digitalizare.
La momentul la care am elaborat PNRR-ul, potrivit celor două cerințe din Regulamentul Comisiei Europene, aveam 47% tranziție verde și 18% partea de digitalizare. Dacă se ajunge la concluzia că se schimbă viziunea asupra PNRR-ului și trebuie să conțină și elemente de coeziune socială, această decizie e a Guvernului. Toate proiectele au fost discutate deja la Comisie. Am avut discuții la Comisie pe 6 dintre componentele incluse în Plan, e un proces firesc de a negocia lucrurile. Faptul că se schimbă anumite priorități…decizia este a Guvernului, după cum spuneam. Însă, trebuie avut în vedere și constrângerile de timp care există, pe de o parte, iar pe de altă parte trebuie să aibă în vedere și termenele de implementare la proiecte, pentru care datele rămân aceleași – 31 august 2026 (implementare) și 31 decembrie 2022 (contractare). România trebuie să recupereze decalajele de dezvoltare, este o oportunitate pe care o avem ca țară o dată la 50 de ani și aici nimeni nu poate să ne spună că avem suficiente autostrăzi, suficientă linie de cale ferată, orașe suficient modernizate”, a declarat Marcel Boloș, fost ministru al Fondurilor Europene.
DETALII AICI: O nouă ședință tensionată a coaliției de guvernare. Temele „fierbinți” care au încins spiritele în interior
Facem precizarea că România va avea la dispoziţie 30,4 miliarde euro prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a declarat zilele trecute că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă va fi reorganizat pe cei şase piloni prevăzuţi de Parlamentul European şi vor continua negocierile cu miniştrii, astfel încât în perioada următoare să fie gata forma refăcută.
