Zilele trecute s-au împlinit trei luni de la alegerile parlamentare din decembrie 2020 în urma cărora guvernarea a fost preluată de coaliția tripartită formată din PNL, USR-PLUS și UDMR.
Criza de imagine a coaliției
Aceste trei luni de zile au stat în principal sub semnul negocierilor dure dintre PNL și USR-PLUS privind împărțirea puterii în stat. În mod normal, acestea sunt perioade dificile, pline de tensiuni de vreme ce fiecare partid încearcă să se poziționeze în așa fel încât să își respecte în linii mari angajamentul luat în fața electoratului și să captureze anumite poziții cheie din stat. Totuși, când negocierile se termină, guvernarea ar trebui să reprezinte prioritatea numărul unu. Actuala coaliție nu pare a fi capabilă momentan să iasă de sub zodia nesfârșitelor negocieri, lucru care generează o criză evidentă de imagine. Spectacolul distribuirii funcțiilor din luna decembrie a fost înlocuit de spectacolul certurilor tot mai dese dintre membri USR-PLUS și cei ai PNL. În bună parte acest spectacol este o prelungire a tensiunilor din decembrie atunci când mai mulți membri PNL s-au arătat nemulțumiți de felul în care Ludovic Orban a negociat distribuția portofoliilor ministeriale. Certurile tot mai dese, fie pe subiectul 10 august, fie efectiv între membri coaliției nu fac decât să deterioreze imaginea coaliției de guvernare.
Tensiunile actuale sunt în bună măsură și rezultatul alegerilor din 6 decembrie. Toate partidele care compun guvernarea, cu excepția UDMR, au obținut un scor sub așteptări și au ajuns aliați de conjunctură. PNL spera că va putea evita o guvernare incomodă alătur de USR-PLUS, prin cooptarea UDMR și PMP, însă eșecul celor din urmă i-a forțat pe liberali să guverneze alături de USR-PLUS. Aceștia din urmă, la rândul lor, sperau cp vor obține un scor aproape de paritate cu PNL, forțând astfel o distribuire aproape egală a mandatelor și chiar impunerea premierului. Actuala coaliție e prin urmare una de conjunctură. Forțați să guverneze momentan împreună, USR-PLUS și PNL arată la trei luni de zile tot mai puțin compromis în relația lor.
Solidaritate tot mai slabă între membri coaliției
Pe fondul acestor neînțelegeri, PSD stă la pândă, așteptând ca actuala coaliție să se erodeze suficient de mult astfel încât o moțiune de cenzură să ducă la căderea cabinetului condus de Cîțu. Până acum social-democrații s-au arătat foarte disciplinați, un lucru remarcabil ținând cont de timpul scurt în care PSD s-a aflat în opoziție din 1990 până în prezent. Strategia PSD de până acum e de a testa solidaritatea coaliției de guvernare prin moțiuni simple de cenzură. Social-democrații au depus inițial o moțiune simplă împotriva lui Vlad Voiculescu. Coaliția s-a arătat solidară la această moțiune, dar PSD anunță și altele.
Pe fondul tensiunilor dintre membri USR-PLUS și PNL s-ar putea ca această solidaritate cu membri guvernului să scadă progresiv, iar social-democrații să obțină tot mai multe victorii. Momentan PSD nu își dorește să intre la guvernare și să gestioneze reconstrucția post-Covid. Tensiunile din coaliție ar putea fi exacerbate și de viitoarele alegeri din interiorul PNL, dar și de bătălia din USR-PLUS care cunoaște tot mai multe episoade.
Momentan, la trei luni de la alegerile din decembrie, cele trei formaţiuni par conştiente că cel care ar încerca să provoace fisuri în coaliţie va fi sancţionat politic de propriii susţinători. Însă relațiile dintre USR-PLUS și PNL rămân sub zodia conflictului, iar membri coaliției par tot mai puțin înclinați spre compromis.
