În sfârșit apare și în România o premieră mondială. Nu este ceva prin care să ajungem în paginile de istorie ale lumii. Pentru prima dată s-a făcut prima tranzacţie imobiliară plătită cu cea mai nouă monedă virtuală.
Totul pare minunat, numai că această isterie din ultimii ani ai monedei virtuale, cea mai cunoscută fiind Bitcoin, nu prea este pe placul BNR și al BCE. Tânărul din Arad nu a plătit cu bani reali casa de 90 de metri pătraţi, abia construită la marginea Aradului. A aflat despre noua monedă virtuală M-coin şi s-a gândit să investească. A cumpărat suma echivalentă în euro, la cursul de 50 eurocenţi pentru un M-coin. Actele s-au făcut în faţa notarului, valoarea din contract a fost declarată în moneda europeană, iar toate taxele s-au plătit în lei.
Acum urmează ceva și mai interesant – M-coin are abia 2.000 de utilizatori şi este folosită ca modalitate de plată exclusiv în mediul online, iar lansarea oficială va avea loc în Slovenia la jumătatea lunii mai.
Însă, ce spune Banca Centrală Europeană despre această noua modalitate de plată. Plăţile cu monedă virtuală prezintă potenţiale riscuri pentru sistemul financiar pe fondul lipsei reglementării şi a supravegherii, legate şi de spălarea banilor sau lipsa unei securităţi adecvate, așa cum arată și un raport al Băncii Centrale Europene (BCE). Chiar dacă unii găsesc ideea unei valute neinfluențate de o bancă centrală sau altă autoritate ca fiind extraordinar de atractivă, acest element este și unul dintre cele mai mari pericole pe care le prezintă bitcoin.
Printre riscurile pe care le prezintă utilizarea schemelor de monedă virtuală ca modalitate alternativă de plată, precum Bitcoin, se mai numără finanţarea terorismului şi volatilitatea preţului.
De asemenea, schemele de monedă virtuală, precum Bitcoin, nu reprezintă una din formele de bani definite în documentele economice de specialitate, iar din punct de vedere legal nu se constituie nici în monede virtuale sau valută.
Totodată, această monedă este și extrem de volatilă. De la cursul de 13 dolari înregistrat la lansarea din ianuarie 2013, până la vârful de 1.150 de dolari din noiembrie 2013 s-a ajuns la un declin continuu al acestui tip de monedă, ceea ce face ca încrederea investitorilor în aceasta să fie egală cu zero.
Ce spune BNR despre această situație? În contextul utilizării unor scheme de monedă virtuală (Bitcoin și altele), Banca Națională a României face următoarele precizări cu privire la riscurile asociate acestora.
„Moneda virtuală nu este monedă națională și nici valută, iar acceptarea acesteia la plată nu este obligatorie din punct de vedere legal. Totodată, moneda virtuală nu reprezintă o formă de monedă electronică, în înțelesul Legii nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică.
Utilizarea schemelor de monedă virtuală ca modalitate alternativă de plată prezintă potențiale riscuri pentru sistemul financiar legate de lipsa reglementării și a supravegherii, spălarea banilor, finanțarea terorismului, volatilitatea prețului și lipsa unei securități adecvate, potrivit unui raport elaborat recent de către Banca Centrală Europeană .
De asemenea, Autoritatea Bancară Europeană a avertizat consumatorii cu privire la riscurile asociate cumpărării, deținerii și tranzacționării monedelor virtuale și, ulterior, a emis o opinie referitoare la schemele de monedă virtuală.
Banca Națională a României monitorizează evoluția acestor scheme de monedă virtuală din perspectiva unor potențiale riscuri asupra sistemului financiar”, se arată pe site-ul BNR.
Așadar, avem o premieră mondială pentru România, dar în același timp avem și o poziție a băncii centrale împotriva modului de tranzacționare realizat în Arad. Până la urmă, e de bine sau e de rău ce s-a întâmplat în Arad?
