De ce au Bucureștiul și Clujul de 3 ori mai mulți vaccinați decât Suceava și Giurgiu: Efectele mesajelor antivacciniste venite din politică și biserică

Într-un interviu pentru PS News, politologul și directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a explicat diferențele foarte mari înregistrate între județele României în ceea ce privește tendința de vaccinare, cu vârfuri în orașele mari, București, Cluj sau Timișoara, și rate de imunizare extrem de scăzute în județe precum Suceava, Vaslui sau Giurgiu. Sociologul susține că principalii factori care au determinat aceste statistici țin de lipsa de educație și accesul greoi la informație din mediul rural, de influența organizațiilor politice antivacciniste și de lipsa centrelor de vaccinare.

„Sunt mai mulți factori, sociologici și culturali, care explică diferența între ratele de vaccinare. Bucureștiul, Cluj Napoca sunt centre urbane foarte mari, în care infrastructura propriu-zisă care se pune la dispoziția cetățenilor pentru vaccinare este dezvoltată și atunci, de regulă, în orașele foarte mari rata de vaccinare este mai mare. De asemenea, în orașele foarte mari care sunt centre universitare avem o concentrare mai mare de populație educată  și atunci e firesc că rata de vaccinare este mai mare.

Mai există și alți factori neașteptați. În Suceava, de exemplu, care este un oraș mediu spre mare, culmea destul de afectat de pandemie anul trecut, vedem o rată foarte mică de vaccinare. În acest județ s-a infectat un număr mai mare de cetățeni și atunci au considerat că, fiind infectați, sunt imunizați și nu mai este nevoie să se vaccineze. E și un județ unde prezența unor organizații politice antivacciniste este ceva mai puternică, dacă ne uităm la rezultatul alegerilor parlamentare. Însă cred că principalele explicații sunt legate de accesul la informație, de nivelul de educație, de gradul de urbanizare și, evident, de infrastructura efectivă a centrelor de vaccinare, de numărul lor. Cu cât județul are o populație mai numeroasă care provine din mediul rural și o populație îmbătrânită, cu atât rata de vaccinare va fi mai mică.

MApN și celelalte instituții ale statului eu făcut eforturi pentru a înființa acele centre mobile, însă cred că este nevoie în continuarea de o mobilizare masivă a administrației publice locale, a primirilor, a primăriilor, a medicilor de familie, astfel încât să avem o rată de vaccinare ceva mai mare.

Vorbim și de zona de mijloc a Moldovei, unde aceste județe au o populație rurală ceva mai mare, și poate că în aceste județe diverse voci și organizații cu profil antivaccinist au avut o prezență mai activă și un succes mai mare la public. Poate în acest fel găsim explicațiile pentru rata mică de vaccinare”, spune Remus Ștefureac.

De asemenea, politologul susține că un impact puternic în decizia populației au avut și organizațiile politice locale care resping ideea de vaccinare.

„Există și aici o influență. În unele județe, partidele cu agendă antivaccinistă sunt mai populare și promovează asemenea mesaje care influențează deciziile populației, ceea ce nu are cum să ajute. E o problemă de iresponsabilitate politică a celor care transmit asemenea mesaje, și aici mă refer la anumiți lideri politici, unele fețe bisericești, deși conducerea BOR s-a pronunțat clar pentru vaccinare. Există zone în țară, inclusiv în nordul Moldovei, unde există preoți care nu s-au manifestat activ în sprijinirea vaccinării, dimpotrivă.

Îmbucurător este faptul că biserica, ca instituție, a transmis mesaje de încurajare pentru vaccinare, ceea ce sper să producă efecte ceva mai bune în ceea ce privește decizia populației de a se vaccina”, spune Ștefureac.

În continuare, politologul a explicat ce măsuri ar trebui luate astfel încât rata de vaccinare să crească.

„Cred că ar fi trei zone în care ar trebui să se acționeze. Pe de-o parte, infrastructura de vaccinare, să ducem cât mai aproape de cetățean centrele de vaccinare, sau posibilitatea transportării cetățenilor până acolo, deci partea logistică. Apoi implicarea în acest sens a autorităților locale, a primăriilor, pentru preluarea oamenilor, pentru convingerea lor. Așa numita campanie din ușă în ușă s-ar putea să funcționeze ceva mai bine în acest caz și, când spun autorități locale, încerc să mă duc puțin mai departe spre preoții de la sate care să fie mai implicați în acest tip de campanie ca parteneri ai comunității, ai națiunii.

Al treilea lucru cred că ar trebui să fie o campanie mai activă în mass-media, mai ales în zonele de media care ajung la cetățenii care ar fi de regulă mai puțin informați. Poate acest lucru ar ajuta. Încă o dată, logistică, implicare puternică a instituțiilor statului, biserică, primărie, școală și, nu în ultimul rând, o campanie de promovare și informarea a bunelor exemple și a bunelor practici în această zonă”, conchide directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac.

Prezentăm mai jos situația vaccinării la nivel național din data de 20 mai:

Capitala cu 36,05% şi judeţul Cluj cu 33,17% se află pe primele locuri în ceea ce priveşte persoanele vaccinate anti-COVID cu cel puţin o doză, a informat, pe Facebook, Platforma naţională de vaccinare, care prezintă o situaţie a populaţiei imunizate până joi, la ora 12,00.

Pe următoarele locuri se află judeţele Sibiu cu 26,81% acoperire vaccinală, Braşov – 25,72%, Timiş – 25,13%, Constanţa – 24,78%, Alba – 24,10%, Ilfov – 22,63%, Mureş – 21,38%, Prahova – 21,06%, Hunedoara – 21,03%, Sălaj – 20,91%, Dolj – 20,85%, Satu Mare, 20,64%, Vâlcea – 20%, Iaşi – 19,54%.

Cele mai mici rate de vaccinare se înregistrează în judeţele Suceava – 11,66%, Botoşani – 12,43%, Giurgiu – 12,72%, Bacău – 12,95%, Neamţ – 13,64%, Covasna – 13,76%, Vrancea – 14,05%, Vaslui – 14,13%, Brăila – 14,39%, Mehedinţi – 14,70% şi Teleorman – 15,78%.