Creşterea vârstei de pensionare este un trend întâlnit în aproape toate statele europene, motivul fiind dat pe de o parte de îmbătrânirea populaţiei, iar pe de alta de nesustenabilitatea fondurilor de pensii publice. În cele ce urmează vă prezentăm statistica vâstei de pensionare pe fiecare stat
Demn de menţionat este şi că nu numai vârsta de pensionare, ci şi vechimea în muncă variază de la stat la stat în Uniunea Europeană, majorându-se în medie cu 3,3 ani faţă de anul 2000.
Astfel, conform ultimelor date publicate de Eurostat, durata medie în „câmpul muncii” înregistrată de români este de 33,5 ani, perioade mai mici fiind înregistrate doar în alte şapte state.
Durata estimată a vieţii profesionale a variat între statele membre, de la 31,8 ani în Italia, 32,4 în Croaţia şi 32,9 în Grecia până la 39,9 ani în Danemarca, 40,5 în Olanda şi 41,9 în Suedia.
În 2018, durata preconizată a vieţii profesionale a persoanelor din UE (adică numărul de ani în care se preconizează că tinerii care au acum 15 ani să lucreze în întreaga lor viaţă) a fost de 36,2 ani. Aceasta este cu 0,3 ani mai lungă decât în 2017 şi 3,3 ani mai lungă decât în 2000, scrie adevarul.ro.
Potrivit statisticii, în medie, la nivel european, bărbaţii vor lucra în continuare mai mult decât femeile, durata de muncă pentru bărbaţi fiind de 38,6 ani şi de 33,7 ani pentru femei.
În Austria, vârsta de pensionare este de 60 de ani pentru femei şi de 65 de ani pentru bărbaţi. Între 2024 şi 2033, va avea loc o creştere progresivă a vârstei de pensionare pentru femei, astfel încât să ajungă la acelaşi nivel cu cea pentru bărbaţi.
În Belgia, vârsta legală de pensionare este de 65 de ani, pensionarea începând din prima zi a lunii următoare în care asiguratul a împlinit vârsta de 65 de ani. Ea este programată să crească la 66 de ani în 2025 şi la 67 de ani în 2030.
În Bulgaria, pentru a se pensiona, femeile trebuie să aibă vârsta de 61 de ani şi 4 luni, iar bărbaţii trebuie să aibă vârsta de 64 de ani şi 2 luni. Urmează o creştere progresivă până la vârsta de 65 de ani, astfel: cu o lună pe an pentru bărbaţi, cu două luni pe an pentru femei până în 2029, respectiv cu trei luni pe an din 2030.
În Cehia, vârsta de pensionare variază până la 65 de ani, în funcţie de anul naşterii, gen, numărul de copii şi suma veniturilor.
În Cipru, vârsta legală de pensionare este de 65 de ani.
În Croaţia, în cadrul sistemului de pensii de stat se poate primi pensia pentru limită de vârstă la 65 de ani pentru bărbaţi şi 62 de ani şi patru luni şi pentru femei.
În Danemarca, pensia publică pentru limită de vârstă se acordă asiguratului care atinge vârsta de pensionare de 65 de ani. Vârsta de pensionare va creşte treptat de la 65 la 67 între 2019 şi 2022, adică cu jumătate de an la fiecare 1 ianuarie, şi la 68 de ani în 2030.
În Elveţia, vârsta de pensionare este de 64 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi.
În Estonia, persoanele care au împlinit vârsta de 63 de ani şi 9 luni şi care au acumulat o perioadă de asigurare de cel puţin 15 ani au dreptul să primească o pensie pentru limită de vârstă.
În Finlanda, vârsta de pensionare este de minimum 63 de ani. Din ianuarie 2017, vârsta de pensionare a început să fie majorată cu 3 luni pe an până în 2027 când se va ajunge la 65 de ani.
În Franţa, vârsta legală pentru a solicita o pensie este stabilită la 62 de ani pentru persoanele născute începând din 1955.
În Germania, vârsta de pensionare este de 65 de ani şi 7 luni şi este programată să crească la 67 de ani până în 2029.
În Grecia, dreptul la o pensie pentru limită de vârstă, este acordat de la 67 de ani, iar perioada minimă de cotizare este de 15 ani. Pentru primirea unei pensii complete sunt necesari 40 de ani de contribuţie şi vârsta minimă de 62 de ani.
În Irlanda, vârsta de pensionare este de 66 de ani, dar va creşte la 67 în 2021 şi la 68 în 2028, astfel: pentru cei născuţi la 1 ianuarie 1955 sau după această dată, vârsta minimă de pensionare va fi de 67 ani; pentru cei născuţi la 1 ianuarie 1961 sau după această dată, vârsta minimă de pensionare va fi de 68 ani.
În Islanda, vârsta de pensionare este de 67 de ani.
În Italia, vârsta minimă de pensionare este, începând din 2019, de 67 de ani, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei.
În Letonia, pensia pentru limită de vârstă se acordă persoanei dacă a împlinit vârsta de 63 de ani şi 6 luni, vârsta de pensionare fiind aceeaşi pentru femei şi bărbaţi.
În Lituania, vârsta de pensionare este în curs de a fi crescută la 65 de ani.
În Luxemburg, pensia pentru limită de vârstă se acordă persoanei care a împlinit vârsta de 65 de ani.
În Malta, pentru a beneficia de o pensie pentru limită de vârstă, solicitantul trebuie să fi atins vârsta de pensionare care creşte treptat la 65 de ani în 2027.
În Marea Britanie, vârsta de pensionare este de 65 de ani, indiferent de sex.
În Olanda, începând cu 2013, vârsta legală de pensionare este crescută treptat de la 65 de ani la 67 în 2021 şi la 67 şi la 3 luni în 2022. Pentru cei născuţi după 30 septembrie 1955, vârsta de pensionare este de cel puţin 67 de ani şi 3 luni.
În Norvegia, vârsta de pensionare este de 62 de ani.
În Polonia, vârsta de pensionare a fost redusă la 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi, indiferent de data naşterii.
În Portugalia, vârsta eligibilă pentru pensie de stat este de 66 de ani şi 5 luni. Din 2014, vârsta de pensionare în sistemul de stat variază în funcţie de evoluţia speranţei de viaţă la vârsta de 65 de ani.
În Slovacia, vârsta de pensionare este de 62 de ani şi 6 luni.
În Slovenia, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani.
În Spania, în prezent, vârsta minimă pentru solicitarea pensiei este de 65 de ani sau de 65 de ani şi 6 luni, în funcţie de anii de contribuţie. Este prevăzută o creştere la 67 de ani în 2027.
În Suedia, nu există vârstă fixă de pensionare, aceasta este flexibilă. Un beneficiar se poate retrage la pensie de la vârsta de 61 de ani cel mai devreme şi nu există o limită superioară de vârstă. Ai dreptul să lucrezi până la 67 de ani, dar există posibilitatea de a continua, dacă există o înţelegere cu angajatorul.
În Ungaria, cei născuţi în 1955 se pot pensiona la vârsta de 64 de ani, dar vârsta de pensionare va atinge 65 de ani în 2022 pentru cei născuţi în 1957 şi după.
Speranţa de viaţă a românilor a scăzut cu 1,4 ani în 2020 faţă de 2019, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică. Mai mult, România a avut printre cele mai mari scăderi ale speranţei de viaţă în 2020 faţă de 2019 din rândul statelor membre UE.
Astfel, cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Spania (-1,6 ani comparativ cu 2019) şi Bulgaria (-1,5), urmate de Lituania, Polonia şi România (toate -1,4).
„Speranţa de viaţă la naştere a crescut în ultimul deceniu în statele membre ale Uniunii Europene, statisticile oficiale arată că speranţa de viaţă a crescut, în medie, cu mai mult de doi ani pe deceniu din anii 1960. Cu toate acestea, cele mai recente date disponibile sugerează că speranţa de viaţă a stagnat sau chiar a scăzut în ultimii ani în mai multe state membre ale UE“, scrie Eurostat.
Astfel, speranţa de viaţă a românilor a scăzut la 74,2 ani în 2020, de la 75,6 ani în 2019, fiind cea mai mică după Bulgaria (73,6 ani).
Bărbaţii au fost mai afectaţi în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene cu datele disponibile pentru 2020, cu cele mai mari scăderi ale speranţei de viaţă înregistrate în Bulgaria (-1,7 ani), Letonia şi Polonia (ambele -1,5 ani), precum şi în Spania şi România ( ambele -1,4 ani).
Eurostat defineşte speranţa de viaţă la naştere ca numărul mediu de ani pe care un copil nou-născut l-ar trăi dacă ar fi supus condiţiilor actuale de mortalitate pe tot restul vieţii.
„Totuşi, trebuie să reţinem că speranţa de viaţă este un indicator al perioadei de mortalitate, indicând durata medie de viaţă a unei populaţii supuse ratelor de mortalitate din perioada de timp selectată. Acest lucru înseamnă că valorile estimate mai sus pentru aşteptările de viaţă din anul 2020 s-ar aplica dacă condiţiile de mortalitate observate în 2020, inclusiv pandemia COVID-19, vor dura toţi anii următori până la dispariţia cohortei născută în 2020„, scriu experţii de la Eurostat.
