Flancat de o serie de liberali de la vârful partidului precum Emil Boc, Rareș Bogdan, Raluca Turcan și miniștri liberali din cabinet, Florin Cîțu, a făcut anunțul deja previzibil privind candidatura sa la șefia PNL.
“Am decis să mă înscriu în competiția pentru președinția PNL. Vă spun că voi câștiga, nu există altă variantă”, a spus Florin Cîțu. Anunțul candidaturii a reprezentat o declarație de forță care l-a pus pentru un moment în umbră pe actualul lider al PNL, Ludovic Orban. Reacția acestuia a fost una destul de palidă. “Și eu candidez ca să câștig”, a declarat Orban într-o conferință de presă.
Atuurile lui Florin Cîțu
Premierul Florin Cîțu are în acest moment câteva atuuri în fața lui Ludovic Orban. În primul rând este premierul României. În România post-decembristă cei mai mulți premieri numiți erau deja liderii partidelor din care proveneau. Adrian Năstase, Călin Popescu Tăriceanu, Emil Boc sau Victor Ponta erau președinți de partid înainte de a fi fost numiți prim miniștrii. O altă parte dintre foștii premieri ai României erau neafiliați, sau tehnocrați. Theodor Stolojan, Mugur Isărescu, Mihai-Răzvan Ungureanu sau Dacian Cioloș. Excepțiile au apărut din 2016, atunci când din cauza problemelor legale, Liviu Dragnea nu a putut exercita rolul de premier și a încercat să își impună fără prea mare succes interpuși. Viorica Dăncilă a fost singurul premier care s-a folosit de funcția sa pentru a deveni mai apoi președinte al partidului din care provenea. Acum Florin Cîțu poate repeta figura, folosindu-se la rându-i de funcția de premier pentru a deveni președinte de partid.
Pe de altă parte, Florin Cîțu mai are o carte importantă pe care o joacă: încetinirea epidemiei de coronavirus. Cîțu a moștenit o situație complicată din punct de vedere epidemiologic în decembrie 2020. Vaccinurile abia începeau să fie disponibile. A trebuit să navigheze prin ape complicate și să se lupte cu un val de neîncredere în rândul populației. Rezultatele au fost unele mixte. Neîncrederea populației alimentată de dezinformare nu a fost combătută în totalitate. Totuși, la 6 luni de la preluarea mandatului de premier, situația epidemiologică din România arată mai bine. Măsurile de relaxare anunțate de Florin Cîțu și apoi de șeful statului stau mărturie. Astăzi se poate circula fără mască pe stradă, se poate participa în număr limitat la nunți și botezuri, industria HORECA începe să își reia activitățile ante-pandemie, iar noi măsuri de relaxare vor fi introduse de la 1 iunie. La capitolul vaccinare România nu stă prea grozav în context european, dar este incontestabil faptul că efectele pandemiei au încetinit, iar aceasta reprezintă o victorie pentru premierul Cîțu și o armă puternică în contextul confruntării cu Ludovic Orban.
În fine, un alt atuu important al premierului este legat de sprijinul de care acesta se bucură în teritoriu. Emil Boc reprezintă de departe cel mai puternic aliat al premierului. Să nu uităm că în istoria confruntărilor interne pentru șefia PNL nici un candidat nu a câștigat fără sprijinul Transilvaniei. Pe lângă Emil Boc, Cîțu se mai bucură de sprijinul a numeroși lideri de filiale și grei din PNL: Raluca Turcan (preşedinte Sibiu), Lucian Bode (preşedinte Sălaj), Virgil Popescu (preşedinte Mehedinţi), Nicolae Ciuca (ministrul Apărării, senator de Dolj), Daniel Buda (preşedinte PNL Cluj), Ionel Bogdan (preşedinte Maramureş), Dan Vîlceanu (preşedinte Gorj), Pavel Popescu (PNL Sector 4), Gheorghe Flutur (PNL Suceava), Rareş Bogdan (prim-vicepreşedinte PNL), Robert Sighiartau (secretar general PNL), Alina Gorghiu, Vergil Chitac (primar Constanta) sau Florin Roman (deputat şi vicepreşedinte PNL). Cîțu are aproximativ 30 de organizații de partea sa.
Toate acestea fac din Florin Cîțu un candidat redutabil pentru șefia PNL și un adversar extrem de incomod pentru actualul președinte, Ludovic Orban.
