Acțiunile procurorilor au devenit pe zi ce trece mai criticate de către politicieni. Dacă până mai anul trecut cei acuzați că nu sunt mulțumiți de activitatea magistraților erau social-democrații, astăzi aproape toată clasa politică pune sub semnul întrebării demersurile făcute de aceștia. Ceea ce este mai surprinzător e că, în fruntea corului de contestatari, se găsește fostul șef al statului, Traian Băsescu.
În urmă cu ceva timp, atunci când președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, vorbea despre o republică a procurorilor, Inspecția Judiciară și cei din opoziție, adică PNL și PMP (apărătorii justiției făurite de Traian Băsescu), s-au sesizat și au criticat această afirmație. Tăriceanu avertiza atunci cu privire la faptul că România riscă să devină o „republică a procurorilor”, după ce Senatul fusese criticat extrem de dur după votul în cazul Vosganian.
Preşedintele Senatului spunea că este de părere că dosarul instrumentat de Procuratura Generală şi pentru care s-a cerut votul Senatului în cazul Vosganian nu se referă la presupusele fapte de corupţie ale unui senator, „ci pune în discuţie o decizie politică a unui ministru în funcţie, concretizată printr-o hotărâre de Guvern”. Acesta preciza că „un asemenea precedent devenea periculos, pentru că el ar fi deschis calea spre transformarea României într-o republică a procurorilor”.
Spusele lui Tăriceanu au fost întărite, surprinzător, de un adversar politic al acestuia, cu care timp de 4 ani a dus un război extrem de dur: Traian Băsescu. Fostul președinte, chiar dacă nu a folosit aceeași titulatură de „republica procurorilor”, i-a dat dreptate președintelui Senatului în această privință.
Traian Băsescu a vorbit într-o emisiune televizată despre excesele procurorilor în privinţa arestărilor preventive, precizând că nu exclude „posibilitatea să se creeze condamnări nedrepte”. Potrivit lui Băsescu, ceea ce se întâmplă este „un tip de justiţie care se face sub o presiune formidabilă”, precizând că ”prelungirea măsurii se face necinstit”. Acesta a precizat că, în opinia sa, „arestările în vederea obţinerii mărturisirilor încalcă drepturile omului şi dreptul la demnitate”.
Vedem cum clasa politică începe să ajungă la un consens odată cu acțiunile DNA. Dezbinarea invocată de adversarii lui Traian Băsescu, pe care fostul președinte ar fi produs-o, se transformă în pace și armonie pentru politicieni prin punerea de acord în privința opririi expansiunii „republicii procurorilor”.
Partea negativă în urma acestui consens al politicienilor este că România suferă la nivelul imaginii internaționale. Adică, un stat lăudat pentru acțiunile justiției este acuzat de fostul președinte că devine un fel de „dictatură a procurorilor”. Numai timpul va spune cine are dreptate: procurorii sau politicienii. Iar arbitri vor fi judecătorii.
