În urmă cu câteva zile, copreședintele AUR, Claudiu Târziu, a susținut un discurs la Târgu Mureș în care a încercat să repună pe tapet o temă dragă extremei drepte românești – teama de Ungaria. Concret, Târziu a spus că Ungaria face investiţii masive în Transilvania, iar asta ar echivala cu faptul că Ungaria devine „stăpâna de facto a unei bucăţi importante din ţara noastră”.
„Dacă Ungaria îşi permite să facă investiţii masive în Transilvania până într-acolo încât să devină stăpâna de facto a unei bucăţi importante din ţara noastră este pentru că i se permite. Este pentru că noi, la nivelul conducerii ţării, nu avem o viziune în privinţa aceasta şi nu avem politici publice”, a declarat Claudiu Târziu.
Ipocrizia AUR
Tema pericolului extern sau a cetății asediate a fost una dragă tuturor liderilor autoritari ai României. Nicolae Ceaușescu a exploatat-o din plin. După 1989 o regăsim în discursul unor lideri precum Ion Iliescu, legat de psihoza teroriștilor. Corneliu Vadim Tudor, liderul partidului de extremă dreapta PRM a fost un alt personaj politic care a încercat să exploateze tema pericolului extern, făcând referiri permanente la Ungaria. Cum Ungaria are un loc aparte în imaginarul politic al cetățeanului de rând mai puțin familiarizat cu istoria recentă, exploatarea acestei teme i-a servit din plin pentru câștigarea unor procente importante de-a lungul timpului. Iată că acum și AUR încearcă să reînvie această temă dragă extremei drepte românești, în speță frica de Ungaria.
Folosind fraze contondente precum “stăpâna de facto a unei bucăţi importante din ţara noastră”, Târziu realizează echivalențe care ies în mod limpede din logica de bază. Politica investițiilor maghiare este una reală. Înseamnă însă asta că România își pierde suveranitatea asupra teritoriului național, așa cum lasă de înțeles Târziu? În mod evident răspunsul este nu. Doar că liderii AUR știu că pot exploata pe plan intern această temă pentru că ea are în continuare priză la o parte din public. Doar că abia aici începe adevărata ipocrizie a celor de la AUR. Asta pentru că deși formațiunea politică a lui George Simion înfierează Ungaria în discursuri, la nivel politic AUR colaborează din plin cu FIDESZ, partidul de guvernământ din Ungaria.
După ce a părăsit în primăvara acestui an Partidul Popular European, formațiunea politică condusă de Viktor Orban s-a alăturat altui grup european care reunește sub umbrela sa mai toate formațiunile politice populiste din Europa. Vorbim despre Conservatorii și Reformiștii Europeni, unde mai găsim și Partidul Lege și Justiție din Polonia, Vox din Spania și desigur, AUR din România. Poziția politică a grupului este una de dreapta cu facțiuni de extremă dreapta, fiind profund eurosceptic și populist.
Așadar FIDESZ și AUR fac parte din aceeași familie politică europeană, votând inițiative cot la cot. Doar că similitudinile nu se opresc aici. La sfârșitul lunii trecute, AUR a inițiat o lege anti-LGBT, identică cu cea adoptată de Viktor Orban în Ungaria. „Prin acest demers suntem consecvenți cu pozițiile exprimate recent, de sprijinire a măsurilor similare adoptate de guvernul de la Budapesta”, a declarat George Simion.
Mai mult decât atât, Simion a declarat recent, în mod deschis că AUR are aceeași ideologie cu FIDESZ, lăudându-l pe Viktor Orban. „Pentru noi are o valoare de model însuşi FIDESZ. Susţinem aceeaşi ideologie”, a spus între altele Simion. Elogierea autocratului Viktor Orban, despre care Simion a spus că are mulți susținători în România s-a făcut chiar în presa maghiară, acolo unde liderul AUR a dat interviul.
Așadar, deși pe plan intern AUR încearcă să reînvie propaganda anti-maghiară, FIDESZ și Viktor Orban le servește în realitate celor de la AUR drept modele. Liderii AUR speră ca prin înfierarea Ungariei pe plan intern să obțină puncte electorale, însă în realitate obiectivul tot mai evident al celor de la AUR este impunerea în România a unei autocrații similare cu cea din Ungaria.
