Cum se joacă DSP-ul cu rata de infectare: în Capitală, apar sau dispar din statistici 600.000 de locuitori, influențând incidența

Rata de infectare prezentată zilnic de autorităţi este calculată în funcţie de populaţia oraşului respectiv. Numai că, în ceea ce priveşte Bucureştiul, un internaut a demonstrat clar că DSP “jonglează” cu cifra locuitorilor Capitalei, astfel încât rata infectărilor să fie ţinută ”din pix” sub control.

Astfel, potrivit datelor furnizate de DSP, în august, lună a concediilor, Capitala ar fi avut 2,77 milioane de locuitori, iar o lună mai târziu, după începerea şcolilor, cifra scădea cu 600.000 de oameni. Astfel s-ar explica şi rata de infectare foarte mare înregistrată în ultima perioadă.

“O altă anomalie pe care am observat-o azi.

De când a început luna septembrie urmăresc într-un Excel comunicatele DSP-ului, pentru că vreau să pot anticipa când, sau dacă, idioții ăștia vor închide școlile (altceva nu mă interesează).

Așa că am început să-mi notez cu acribie datele despre cazurile din București. Apoi am încercat să aflu care e populația orașului pe care o iau ei în considerare pentru a calcula incidența cazurilor și dinamica lor, și nu am reușit să o găsesc nicăieri. Drept pentru care am pus-o din burtă, am luat-o din Wikipedia, 1,88 milioane, însă calculând pe 14 zile nu mi se „pupa” deloc incidența calculată de mine cu cea comunicată de ei. În fine, am tot tras de cifra populației, azi în sus, mâine în jos, până când m-am prins că e ceva în neregulă cu ea. Așa că am început să o iau invers, mi-am zis: „Hai să calculez pe dos, adică să văd ce populație ar avea orașul București în funcție de incidența comunicată de ei, și poate descopăr o valoare medie care să aibă sens”.

Notând cu x necunoscuta din ecuație – populația Bucureștiului – atunci x-ul se calculează foarte ușor după formula:

          total cazuri la 14 zile * 1000

x = ––––––––––––––––––

                      incidență

Absolut toate variabilele sunt cunoscute din comunicatele oficiale. Ei bine, pornind cu cifrele de la 1 iunie încoace, am avut surpriza să constat că pe 1 iunie Bucureștiul „avea” o populație de 2,13 milioane, apoi pe 17 august aceasta „crescuse” la… 2,77 milioane de locuitori, ieri „coborâse” iar la … 2,16 milioane și azi „a sărit” iar la 2,36 milioane. Cu alte cuvinte, când au nevoie să-și facă mendrele și să se dea în bărci, și să arate ce bine țin ei în frâu pandemia, în statistici apar brusc peste 600.000 de bucureșteni. Când nu mai au nevoie de ei, îi scot”, a scris Lucian Sârbu pe Facebook.

El a calculat şi care ar fi trebuit să fie rata de infectare, dacă ar fi fost păstrată acelaşi număr de locuitori în Capitală:

“Mai mult: dacă în timpul verii populația a crescut încetul cu încetul până la acel maxim de 2,77 milioane, începând cu 13 septembrie, ziua începerii școlilor, ca prin farmec, numărul bucureștenilor a început să scadă aproape constant, mai rău ca populația Leningradului în timpul marelui asediu, ceea ce mă face să cred că ăștia chiar aveau în plan închiderea școlilor după congresul PNL. De altfel, pe datele lor și cu cifrele comunicate azi, și pe media populației așa cum rezulta din comunicatele lor din perioada 24-26.09 (2,20 milioane), astăzi (27 septembrie – n.r.) incidența ar fi trebuit să fie 5,32/1000, nicidecum 4,95. Adică semnificativ mai mare, dar, ori că nu vor să panicheze, ori că 5,32/1000 ar fi însemnat că au luat-o rău pe arătură, ca prin farmec Bucureștiul a mai făcut rost azi, 27.09, de 200.000 de locuitori”.