Guvernul Cîțu a fost demis. 281 de parlamentari au votat moțiunea de cenzură depusă de PSD. Este cel mai mare vot cu care a fost demis un guvern în România. Parlamentarii PNL și UDMR au fost în sală, dar nu au votat.
Marcel Ciolacu, şeful PSD, susţine că aşteaptă ca preşedintele României să demareze consultări după demiterea guvernului Cîţu, menţionând că varianta preferată de social-democraţi este instalarea unui guvern tehnocrat până la organizarea alegerilor anticipate.
„Vom merge la alegeri anticipate. Aşteptăm mesajul de la presedintele României. Din punctul nostru de vedere, alegerile anticipate reprezintă un act democratic. Împreuna că preşedintele României putem stabili un guvern de specialişti până vor avea loc alegerile anticipate. Nu am avut discuţii politice despre o eventuală majoritate cu niciun lider politic. Este exclus ca PSD să susţină, în acest moment, un guvern minoritar PNL”, a declarat preşedintele PSD.
Marcel Ciolacu a avansat varianta ca alegerile anticipate să aibă loc în martie. Unul dintre liderii PNL, Robert Sighiartău susţine, într-o declaraţie pentru Digi24, că cei care ar au susţinut moţiunea ar fi trebuit să aibă un pplan bine pus la punct pentru viitorul guvernării, menţionând că alegerile anticipate reprezintă o variantă greu de pus în aplicare.
Cum pot fi organizate alegerile anticipate în România
Pentru declanşarea alegerilor anticipate, este nevoie de o majoritate în Parlament care să fie de acord cu acest lucru. Parlamentul trebuie să respingă două propuneri de premier în mai puțin de 60 de zile. Odată dizolvat Parlamentul, alegeri anticipate trebuie organizate în maximum 3 luni de la data dizolvării Legislativului. Parlamentul poate fi dizolvat numai în cazul în care este imposibilă constituirea unui nou Guvern, constatată prin respingerea două cereri de investitură succesive. Pentru a se ajunge la alegerile anticipate, trebuie respinse, în Parlament, două propuneri de premier din partea preşedintelui. Acest lucru se poate declanşa prin moţiune de cenzură la adresa Guvernului, în Parlament sau prin demisia Guvernului.
Dizolvarea Parlamentului, ultima etapă a alegerilor anticipate, implică parcurgerea următoarele etape principale:
Încetează mandatul Guvernului în funcţie. Acest lucru se poate produce, potrivit Constituţiei, fie ca urmare a expirării mandatului, în momentul validării alegerilor parlamentare generale, fie ca urmare a demisiei prim-ministrului, a pierderii de către acesta drepturilor electorale, a survenirii stării sale de incompatibilitate sau a decesului. De asemenea, mandatul Guvernului poate înceta în cazul adoptării de către Parlament a unei moțiuni de cenzură.
Este numit de către președinte, după consultarea partidelor parlamentare, un nou candidat la funcția de prim-ministru.
Parlamentul respinge propunerea de premier.
Se repetă procedura, de la numirea unui candidat la postul de prim-ministru, de către preşedinte.
O nouă învestitură a noului premier propus pică în Parlament.
În acest moment, se aplică Articolul 89 din Constituție: „(1) După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. (2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. (3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență”.
ATENŢIE: Potrivit CONSTITUŢIEI, Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată în cursul unui an şi nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.
