Klaus Iohannis este acuzat că tace, că nu se implică în viața politică. Însă, măcar dacă s-ar aplica zicala românească „tace și face”, dar nu prea se văd rezultatele muncii lui. Sau se văd prin inactivitate pentru că instituția prezidențială nu mai este la fel de prezentă în spațiul public ca în perioada lui Traian Băsescu.
În campania prezidențială, Klaus Iohannis era la fel de „chill”, de „no pasa nada”, de „nu e panică man”. Lumea critica lipsa prezenței sale din dezbaterile publice, creându-se impresia unui candidat care vrea să câștige președinția prin neprezentare. Klaus Iohannis a refuzat confruntările cu Victor Ponta până în momentul în care și-a dat seama ca imaginea sa are de suferit, când era acuzat că e laș, că refuză confruntări pentru că e conștient că va pierde.
Acum, Klaus Iohannis stă liniștit, la cutie, iese doar din când în când ca să nu îl dea lumea dispărut, iar intervențiile sale sunt fie numai declarații de presă, pe parcursul cărora nu ia întrebări de la jurnaliști pentru ca nu cumva să fie pus în dificultate, fie participări la diverse evenimente.
Totuși, Klaus Iohannis va renunța la această figură a neamțului care își face doar treaba și nu e interesat de jocuri politice. Momentul în care va contraataca Iohannis va fi acela în care încrederea populației va fi la un nivel dezastruos. La ora actuală se bucură de o simpatie aflată la un nivel astronomic pentru România, peste Mugur Isărescu sau oricare alt politician.
Unele dintre gafele făcute de-a lungul celor peste 100 de zile de mandat s-ar putea ca până la sfârșitul anului să îl trezească. Concediul la Madeira când un român era răpit, dubla măsură când vine vorba de parlamentarii cu probleme (în cazul lui Șova sau Vosganian a ieșit imediat cu o reacție, iar în privința lui Laszlo Borbely a tăcut mâlc, arătând că interesul poartă fesul), dar și închirierea unui avion de lux și aruncarea vinei asupra lui Traian Băsescu (căruia USLnu i-a acceptat achiziționarea unei aeronave), sunt lucruri care pe români îi irită.
Lipsa reacției în privința votului din diaspora, în condițiile în care valul creat de românii plecați în străinătate l-au făcut președinte pe Klaus Iohannis, reprezintă un alt motiv pentru care nemulțumirea românilor va crește. Mai sunt și „luptătorii politici kamikaze” care sperau că Iohannis va aduce la putere PNL și îl va da jos pe Ponta care, la fel, încep să se sature de poveștile de noapte bună ale președintelui despre „guvernul meu”.
Prăbușirea în sondaje a lui Klaus Iohannis va culmina și cu sfârșitul lunii de miere a PNL-ului, care se laudă acum că are aproape 50% din intenția de vot. Iohannis și PNL sunt într-o strânsă legătură, iar în momentul în care unul greșește și celălalt trebuie să suporte consecințele.

Greu de inteles aceasta campanie care are ca scop „basificarea” lui Iohannis.