Președintele Statelor Unite, Joe Biden a participat marți la un summit virtual cu omologul său rus, Vladimir Putin. Summit-ul a fost ocazionat de evenimentele tensionate de la granița Rusiei cu Ucraina, acolo unde au fost masați în ultimele două luni de zile aproximativ 100.000 de soldați și tehnică de luptă.
Tensiunea la cote maxime
Întâlnirea dintre cei doi șefi de stat s-a încheiat fără o declarație comună. Rusia își dorește garanții de la Statele Unite și aliații în legătură cu accederea Ucrainei la un moment dat în NATO. Vladimir Putin nu își dorește ca NATO să înainteze mai la Est și să înglobeze foste republici sovietice. După summit-ul NATO din 2008 d la București, Georgia părea un candidat serios pentru o nouă lărgire a alianței. Pentru a preveni intrarea Georgiei în NATO, Putin a invadat preventiv țara în 2008 și a menținut mai apoi o enclavă – Oseția de Sud. De atunci, tensiunile dintre Georgia și Oseția de Sud se pot încadra în categoria războaielor înghețate, care nu reprezintă de fapt decât mijloace prin intermediul cărora Rusia menține în sfera sa de influență anumite state din spațiul ex-sovietic. Aceeași soartă ar putea-o aștepta și pe Ucraina, în cazul în care Kievul va continua să se apropie de NATO și de UE. În regiunea Donbass există deja o mișcare separatistă care primește sprijin direct de la Rusia. Pe de altă parte, Statele Unite avertizează Rusia că o invazie a Ucrainei va fi sancționată dur de către Washington. Decidenții politici americani au avertizat că pentru Moscova ar putea urma sancțiuni economice severe. Putin nu pare însă impresionat de sancțiunile economice care în final ar putea lovi mai degrabă în populația de rând a Rusiei și mai puțin în oligarhii care dețin frâiele puterii.
Consultări cu state NATO
Acesta este contextul tensiunilor americano – ruse în prezent. Pe fondul tensiunilor din apropierea flancului estic al NATO, preşedintele Joe Biden a decis să aibă consultări cu nouă ţări est-europene membre ale NATO, printre care România. Grupul celor Nouă de la Bucureşti include Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria. Toate aceste state se află practic în zona flancului estic al NATO și în vecinătatea Ucrainei. De asemenea, șirul de întrevederi dintre oficialii americani și cei români din ultimele săptămâni nu pare a fi deloc întâmplător, ci mai degrabă direct legat de evenimentele de la granița cu Ucraina.
În condițiile escaladării tensiunilor de la granița Rusiei cu Ucraina și a summit-ului inconcludent dintre Putin și Biden, devine limpede că statele din flancul estic al NATO – în special România, Polonia și statele Baltice – devin actori regionali importanți. O invazie totală a Ucrainei ar duce la situația nemaiîntâlnită în care Rusia și NATO s-ar învecina direct pe o graniță foarte largă. Nu este clar dacă Statele Unite vor retalia și prin alte mijloace față de cele economice, dar un eventual răspuns militar al SUA ar implica cu siguranță sprijin și din partea statelor de pe flancul estic NATO. România a mai fost angajată în trecut în operațiuni militare importante, iar baze aeriene precum Timișoara sau Constanța au fost folosite pentru operațiuni militare în conflictele din fosta Iugoslavie și Irak. Rămâne de văzut care va fi în final deznodământul în cazul Ucrainei.
