Comisia Europeană și Republica Moldova au semnat miercuri un pachet de asistență de 60 milioane de euro pe care executivul european îl oferă guvernului de la Chișinău pentru a face față creșterii prețurilor la gaze, a anunțat președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, într-o declarație alături de președinta R. Moldova, Maia Sandu.
“Mă bucur foarte mult să o salut pe președinte Maia Sandu. Am avut discuții intense în ultimele săptămâni, în special cu privire la criza de aprovizionare cu gaze cu care se confruntă Moldova. Am anunțat un pachet de urgență, pentru a intensifica sprijinul nostru pentru Moldova. (…) Oferim 60 de milioane de euro pentru a reduce impactul creșterii prețurilor la gaze asupra celor mai vulnerabile persoane din Moldova”, a transmis von der Leyen.
Acordul privind acest pachet a fost semnat de comisarul european pentru extindere, Oliver Várhelyi, și ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu. Documentul este intitulat Acordul de finanțare privind “Contractul de consolidare a statului și rezilienței pentru Republica Moldova”.
„Aștept cu nerăbdare, de asemenea, discuția noastră din această după-amiază cu prietenii noștri de la Summitul Parteneriatului Estic. Vom aborda subiecte importante, de la combaterea COVID-19 la situația geopolitică din regiune și la agenda noastră viitoare”, a mai punctat șefa Comisiei Europene.
Președinta Republicii Moldova se află la Bruxelles, alături de omologii săi din celelalte țări ale Parteneriatului Estic, pentru a participa miercuri la un summit între cei 27 de lideri ai țărilor UE și liderii statelor din PaE.
“M-am revăzut astăzi cu Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene. Am discutat despre situația curentă din Republica Moldova și despre reformele pornite de guvernare. Am asigurat-o că obiectivele noastre rămân neschimbate și urmăresc să facă viața cetățenilor mai bună. Am mulțumit pentru susținerea oferită de UE pe parcursul întregului an, inclusiv pentru Planul de recuperare economică în valoare de 600 de milioane euro, pentru ajutorul în lupta cu pandemia de Covid-19 și în gestionarea recentei crize energetice. De asemenea, am discutat despre cooperarea dintre UE și Republica Moldova în anul 2022”, a scris Maia Sandu, pe Facebook.
Asistența este nerambursabilă și va intra în bugetul statului până la sfârșitul acestui an, iar sprijinul din partea Uniunii Europene va ajuta să reducă cheltuielile pentru încălzire pentru persoanele cu venituri mici și să consolidăm securitatea energetică.
“Este încă un gest de solidaritate din partea UE față de cetățenii Republicii Moldova, pentru care suntem recunoscători”, a conchis Sandu.
În cadrul vizitei la Bruxelles, Maia Sandu a acordat un interviu pentru Reuters în care a declarat că Republica Moldova aspiră să adere la Uniunea Europeană “într-o zi” şi i-a comunicat Rusiei că aceasta este alegerea sa, afirmațiile sale venind și pe fondul împlinirii a 30 de ani de la dispariția Uniunii Sovietice de care Republica Moldova s-a desprins la 27 august 1991.
Comentariile ei au fost cele mai clare afirmaţii publice privind cursul pro-occidental al Republicii Moldova, punctează Reuters.
Alegerea Maiei Sandu ca președinte al Republicii Moldova și obținerea majorității absolute în Parlamentul de la Chișinău de către partidul pro-european al șefei statului, a readus țara pe traiectoria sa europeană.
Cel mai recent raport privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, dat publicității în luna octombrie înainte de reuniunea Consiliului de Asociere UE – RM, arată că alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au oferit un mandat clar și puternic forțelor pro-reformă pentru a implementa o agendă ambițioasă privind combaterea corupției și sărăciei, un sistem judiciar îmbunătățit, în conformitate cu angajamentele asumate de Moldova în cadrul Acordului de asociere.
Ca gest de stimulare a acestei noi realități, Comisia Europeană a anunțat la începutul lunii iunie un plan de redresare economică pentru Republica Moldova, în valoare de 600 de milioane de euro, axat pe șase piloni infrastructura, gestionarea finanțelor publice și guvernanță economică,economie competitivă, comerțul și IMM-urile,educația și capacitatea de inserție profesională, statul de drept și reforma justiției. Investițiile vor fi realizate pe baza unei abordări de tipul “mai mult pentru mai mult”, progresele înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, în special în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției, fiind o condiție prealabilă pentru acordarea de asistență financiară.
De asemenea, Uniunea Europeană a acordat recent Republicii Moldova 745 de milioane de lei ( aproape 36 de milioane de euro) din planul de redresare economică al UE pentru această țară a Parteneriatului Estic și o altă tranșă de 50 milioane de euro asistență de la UE ca urmare a “progreselor remarcabile” în domeniul politicilor publice.
Ca parte a colaborărilor instituționale dintre Chișinău și Bruxelles, în ultima perioadă au avut loc două momente semnificative, premierul Natalia Gavrilița semnând, la Bruxelles, Acordul privind participarea Republicii Moldova la Orizont Europa, programul de cercetare și inovare al UE, iar președintele Parlamentului R. Moldova și cel al Parlamentului European au semnat un memorandum de înțelegere.
