Coaliția de guvernare se reîntâlnește cu cel puțin 3 teme sensibile la început de an. Certificatul verde, taxa de solidaritate, precum și desființarea Secției Speciale vor reprezenta momente de cotitură pentru liderii celor 3 partide aflate la guvernare.
Certificatul verde
Discuțiile privind certificatul verde la locul muncă continuă și în 2022, dat fiind faptul că nici la acest moment partidele nu au reușit să ajungă la un acord comun. La sfârșitul lui 2021, atât PSD, cât și PNL au evitat să-și asume responsabilitatea unor reguli exacte privind introducerea certificatului verde, iar președintele Klaus Iohannis a propus sistarea discuțiilor în acest sens. Reamintim că proiectul de lege gândit de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a fost puternic contestat de președintele PNL, Florin Cîțu, ceea ce a dus la tensiuni în coaliție. După intervenția președintelui Klaus Iohannis pe această temă, social-democrații și-au anunțat partenerii de guvernare că „nu se mai implică pe acest subiect și că așteaptă propuneri și soluții din partea liberalilor în acest sens”.
Premierul Nicolae Ciucă spunea pe 30 decembrie că nu a renunțat la introducerea obligativității certificatului verde și că toate soluțiile sunt luate în calcul, în funcție de evoluția situației epidemiologice. Astfel, ar putea fi convocată o sesiune extraordinară a Parlamentului pentru adoptarea legii sau Guvernul și-ar putea asuma răspunderea. „Fiecare dintre aceste variante se găseşte pe masă şi, în felul acesta, dacă situaţia o va impune, vom face apel la Parlament să intre în sesiune extraordinară şi să adoptăm una dintre ele – fie legea care există acum, cu amendamentele necesare, fie o asumare la nivelul Guvernului, astfel încât să putem să avem acest certificat COVID”, a declarat Nicolae Ciucă.
Întrebat despre opiniile potrivit cărora asumarea răspunderii Guvernului ar putea fi o capcană ce i-ar putea fi întinsă din punct de vedere politic, şeful Executivului a spus: „Dacă vom salva cât mai multe vieţi şi prin această decizie vor muri cât mai puţini oameni, nu este o capcană pentru mine. Nu cred că ar fi o capcană pentru nimeni. Important este să prevaleze siguranţa şi sănătatea cetăţeanului”.
Premierul a explicat că, în ciuda avertismentelor în legătură cu iminența unui val 5 al pandemiei, România nu a înăsprit restricțiile, așa cum se întâmplă în multe țări europene, pentru că „măsurile trebuie să fie în concordanță cu incidența”.
Luni, 3 ianuarie, Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, declara că în valul 5 s-ar putea ajunge la 800.000 de infectări, adică dublu față de valul 4, iar introducerea certificatului verde pentru angajați ar fi putut să frâneze creșterea și să ofere o relaxare a sistemului medical.
„Deja cazurile cresc. Important este când ajungem la o creștere galopantă, dacă ajungem la o astfel de creștere. Fac un disclaimer, că am mai spus o dată data de 15 ianuarie și erau telespectatori care au considerat că eu sunt un soi de clarvăzător și spun cu precizie și ora. Nu vreau să spun nici ora. Deci, în jurul datei de 15 ianuarie, probabil că o să începem să asistăm la o creștere mai rapidă a numărului de cazuri. Cât de rapidă va fi, câte persoane vor fi afectate, rămâne de văzut. În valul 4 am avut circa 400.000 de îmbolnăviri confirmate, prin diagnostic. Câte îmbolnăviri vom avea în valul 5 rămâne de văzut – noi estimăm probabil o dublare a numărului de cazuri în acest val. (…) De evitat, nu ar fi reușit să îl evite, dar cu siguranță profilul valului 5 ar fi fost diferit. Pentru că una este să ai 25-50.000 de cazuri într-o zi și cu o creștere în decurs de 2-3 săptămâni să ajungi, să zicem, de la 5.000 de cazuri la 25.000 de cazuri și altceva este să ai o creștere care este mult mai lentă și să ai într-o săptămână 5.000, 6.000, 9.000, după care să mergi pe un trend descrescător. Certificatul verde ar fi putut să frâneze creșterea, adică modul de creștere al numărului de cazuri și lucrul acesta oferea o relaxare a sistemului de sănătate care nu ar fi fost pus în pericol așa cum ar putea să fie dacă numărul de cazuri înregistrate în câteva zile este extrem de mare”, a declarat Alexandru Rafila.
Acesta a mai explicat că, cu cât întârzie mai mult adoptarea acestuia, cu atât va deveni mai puțin relevant.
„Cu cât întârzie adoptarea unui astfel de document, certificat electronic COVID, sigur că și eficacitatea lui devine tot mai puțin relevantă. Rămâne să vedem dacă acest trend crescător se confirmă, dacă se va accelera transmiterea și, atunci, sigur, că trebuie să găsim și soluții la situația de fapt”, a declarat ministrul Alexandru Rafila.
În legătură cu renunțarea la certificatul verde în România, ministrul a declarat că nu are încă un răspuns clar.
„Nu știu să vă spun în acest moment, probabil că săptămânile următoare vor fi hotărâtoare și vom avea un răspuns legat de acest certificat. Cu cât se introduce mai târziu în evoluția unui val pandemic, cu atât utilitatea lui scade”, a concluzionat Rafila.
Taxa de solidaritate
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a cerut în discuțiile coaliției pe tema bugetului introducerea unei taxe de 1% din cifra de afaceri pentru companiile care au o cifră de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro. Propunerea UDMR nu a fost însă acceptată de liberali. Fostul premier Florin Cîțu a anunțat că PNL se opune, însă premierul Ciucă a declarat că discuțiile continuă. „Am să discut cu fiecare dintre cei care sunt responsabili în cadrul coaliţiei pe acest subiect şi vom lua o decizie împreună”, a spus premierul.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, spunea în decembrie, după o întâlnire a coaliției, că orice discuție despre eventuale noi taxe ar urma să aibă loc abia anul viitor și că „s-ar putea să nu fie nevoie” de o taxă de solidaritate pentru marile companii.
„Există această discuție, dar noi am prins în programul de guvernare foarte clar că vom vorbi anul viitor dacă se impun noi taxe sau nu. Oricum, orice taxă pe care hotărăște coalița să fie prinsă și modificat Codul Fiscal are un termen de 6 luni până intră în vigoare, conform legii”, a spus Ciolacu. Întrebat dacă va fi decisă anul viitor sau în 2023 această taxă de solidaritate, Ciolacu a răspuns: „Nu știu. E posibil să nu fie nevoie de o astfel de taxă”.
La acest moment, discuțiile privind introducerea unei taxe pentru companiile care au o cifră de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro sunt blocate.
Desființarea Secției Speciale
Nicolae Ciucă anunța în 2021, după negocierile cu PSD și UDMR pentru programul de guvernare, că s-a luat decizia desființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), până în 31 martie 2022. Desființarea Secției Speciale a constituit unul dintre punctele importante de blocaj în negocierile dintre PNL, PSD și UDMR, în condițiile în care fiecare formațiune susținea o poziție diferită. De exemplu, Marcel Ciolacu, președintele social-democraților, spunea, la acea vreme, că Secția pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție trebuie păstrată. „Trebuie o armonizare unde există puncte de vedere diferite și vom avea o discuție politică. În acea zonă (n.red. Justiție) trebuie intervenit și văzut ce trebuie făcut, astfel încât să închidem MCV-ul, dar nu prin desființarea SIIJ”, declara președintele PSD.
De cealaltă parte, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, afirma, într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei Internaţionale a luptei împotriva corupţiei, că existenţa SIIJ subminează încrederea în justiţie, menţionând că este necesară desfiinţarea acestei structuri. „Existenţa unei „secţii speciale” (SIIJ) care să se ocupe exclusiv de infracţionalitatea în rândul magistraţilor trimite un semnal greşit societăţii, semnalul că justiţia ar fi structural coruptă, semnal ce subminează încrederea în justiţie şi constituie implicit un blam nemeritat pentru cvasitotalitatea magistraţilor care îşi desfăşoară munca în mod corect şi profesionist.
Pe de altă parte, ideea că simpla existenţă a unei astfel de secţii ar fi prin ea însăşi o garanţie a independenţei magistraţilor este greşită, atât timp cât unele dintre garanţiile independenţei ţin de statutul magistraţilor, iar altele sunt de ordin procesual, aşa cum sunt pentru toţi cetăţenii, atât timp cât la debutul activităţii sale, SIIJ a demonstrat că, dimpotrivă, poate acţiona chiar împotriva unor magistraţi incomozi, pe lângă retragerea controversată şi rapidă a unor recursuri în câteva cazuri de mare corupţie. În sfârşit, prin modul în care a fost concepută şi structurată această secţie, reduce la zero capacitatea de a investiga fapte de corupţie în teritoriu, lipsindu-i procurorii specializaţi şi reţeaua teritorială necesară pentru acest demers anti-corupţie. Iată de ce o reformă se impune şi ea constă în realizarea obiectivului desfiinţării sale, stabilit indubitabil prin programul de guvernare”, a transmis ministrul Justiţiei.
