În ultimele zile, în spațiul public, a apărut informația potrivit căreia jurnalistul Emil Hurezeanu va fi numit ambasador al României în Germania.
Hurezeanu chiar a oferit un punct de vedere privind posibilitatea de a fi numit ambasador al României în Germania, lăsând să se înțeleagă că va analiza o astfel de oportunitate, dacă îi va fi propusă o astfel de demnitate.
”Informația nu e de actualitate. Există posibilitatea, probabilitatea, dar informația trebuie confirmată de realitate. Informația trebuie să aibă un conținut. Dacă aș accepta? Asta e altă discuție pe care nu o putem purta în absența unui conținut”, a precizat Hurezeazu, în urmă cu câteva săptămâni, citat de reportervirtual.ro.
Apoi, într-o reacție scurtă oferită celor de la hotnews.ro, în urmă cu câteva zile, jurnalistul a precizat următoarele: „Inca n-au fost intrunite conditiile ca sa raspund cu „da” sau „nu”. Work in process”, a declarat, pentru HotNews, Emil Hurezeanu.
Emil Hurezeanu este cetățean german încă din 1982. In 2003, cand a fost numit consilier personal al premierului de atunci, Adrian Nastase, Emil Hurezeanu a declarat, potrivit hotnews.ro, că nu putea obține o funcție oficială de demnitar în statul român pentru că avea doar cetațenia germană, nu și pe cea română. De altfel, și în 1998, președintele de atunci, Emil Constantinescu, i-a propus funcția de purtător de cuvânt , dar Hurezeanu a renunțat și la acea funcție, dorind să-și păstreze cetățenia germană.
Sursele noastre ne-au precizat că jurnalistul și-ar fi depus de curând actele necesare în vederea obținerii cetățeniei române, astfel încât să poată să fie numit de Klaus Iohannis ambasador al României la Berlin. În acest moment, potrivit informațiilor noastre, Emil Hurezeanu ar fi în etapa în care se ocupă intens de îndeplinirea tuturor prevederilor existente în legislația românească privind obținerea cetățeniei române.
Reacția lui Emil Hurezeanu pentru PSnews.ro
Contactat de PSnews.ro, Emil Hurezeanu a lămurit misterul privind situația sa juridică legată de obținerea cetățeniei române, precizând următoarele: ”Am depus actele și cererea a fost aprobată”.
Ce prevede legea din Germania privind dubla cetățenie
Trebuie spus că Germania recunoaște dubla cetatenie pentru cetățenii din statele membre ale Uniunii Europene. În același timp, până în 2014, li se interzicea tuturor cetățenilor din statele non- UE să aibă concomitent și cetățenia germană și să o păstreze și pe cea avută în ”țara mamă”. Anul trecut, Germania a decis sa accepte dubla cetățenie și în cazul celor proveniți din statele terțe, principalii beneficiari fiind persoanele de origine turcă ce au decis să locuiască și să devină cetățeni germani.
Cum se poate obține cetățenia română
Iată ce prevedea legislația din Româniai privind obținerea cetățeniei române:
Procedura acordării cetăţeniei române art. 8
Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, în temeiul dispoziţiilor art. 8 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
- a) s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condiţiile legii pe teritoriul statului român de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit şi convieţuieşte cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei;
b) dovedeşte prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni;
c) a împlinit vârsta de 18 ani;
d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condițiile stabilite de legislația privind regimul străinilor;
e) este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român;
f) cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială;
g) cunoaşte prevederile Constituţiei României şi imnul naţional.
Termenele prevăzute la alin. (1) lit. a) pot fi reduse până la jumătate în următoarele situaţii:
- a) solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internaţional;
b) solicitantul este cetăţeanul unui stat membru al Uniunii Europene;
c) solicitantul a dobândit statut de refugiat potrivit prevederilor legale în vigoare;
d) solicitantul a investit în România sume care depăşesc 1.000.000 de euro.
Etape pentru obținerea cetățeniei
1.Depunerea cererii
Cererea de acordare a cetăţeniei române se depune personal sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială şi autentică la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie din Bucureşti.
După depunerea cererii, preşedintele Comisiei pentru cetăţenie, prin rezoluție, stabilește termenul la care Comisia pentru cetăţenie va verifica îndeplinirea condiţiilor necesare acordării cetăţeniei române, dispunând totodată solicitarea de relaţii pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) lit. b) şi e) din Legea cetăţeniei române. Comisia verifică îndeplinirea condiţiilor necesare acordării cetăţeniei române. În cazul în care se constată lipsa unor documente necesare soluţionării cererii, preşedintele Comisiei solicită, prin rezoluţie, completarea dosarului.
2.Soluţionarea cererii de către Comisia pentru cetăţenie
La termenul stabilit pentru dezbaterea cererii, Comisia pentru cetăţenie verifică îndeplinirea condiţiilor necesare acordării cetăţeniei române, cu excepţia condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f) şi g) din Legea cetăţeniei române. În cazul în care sunt întrunite condiţiile pentru acordarea cetăţeniei române, Comisia stabileşte, într-un termen ce nu va depăşi 6 luni, programarea persoanei la interviul organizat pentru verificarea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f) şi g) din Legea cetăţeniei române.
3.Interviul
Comisia pentru cetăţenie verifică îndeplinirea condiţiilor de acordare a cetăţeniei române, respectiv cunoaşterea de către solicitant a limbii române (scris şi citit), a cunoştinţelor de cultură şi civilizaţie românească ale acestuia, precum şi cunoaşterea prevederilor Constituţiei României şi imnul naţional.
4.Raportul Comisiei
Daca solicitantul este declarat admis la interviu, Comisia va întocmi un raport în care va menţiona întrunirea condiţiilor legale pentru acordarea cetăţeniei române.
În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru acordarea cetăţeniei, precum şi în cazul nepromovării interviului ori al neprezentării, în mod nejustificat, la susţinerea acestuia, Comisia, printr-un raport motivat, propune Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie respingerea cererii.
5.Emiterea ordinului Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie , constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile Legii cetăţeniei române, emite ordinul de acordare a cetăţeniei române, ordin care se comunică solicitantului prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
În cazul în care preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea cetăţeniei române, respinge, prin ordin, cererea de acordare a cetăţeniei române, ordin care se comunică, de îndată, solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de respingere a cererii de acordare a cetăţeniei române poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secţia de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.
6.Depunerea jurământului
În termen de 3 luni de la data comunicării ordinului Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare a cetăţeniei române, persoanele cărora li s-a acordat cetăţenia română vor depune jurământul de credinţă faţă de România.
Potrivit art. 21 alin.(1) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, ”nedepunerea, din motive imputabile persoanei care a obţinut cetăţenia română, a jurământului de credinţă ” în termenul de 3 luni de la data comunicării ordinului, ”atrage încetarea efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române faţă de persoana în cauză.”
