UPDATE 15.00
Negocierile SUA-Rusia s-au încheiat. Șeful diplomației americane Antony Blinken a declarat că este exclusă schimbarea politicii ușilor deschise asumată de NATO.
”Este important că fim clari în legătură cu lucrurile pe care nu le vom face, iar unul dintre acestea constă în faptul că nu vom reveni asupra principiilor fundamentale cum ar fi politica ușilor deschise”, a declarat Blinken.
Negocierile ar putea fi reluate în februarie la nivel de minister, transmit agențiile de presă rusești.
UPDATE ora 11.50. Cancelarul german Olaf Scholz şi premierul britanic Boris Johnson au avertizat că Rusia ar trebui să se aştepte la costuri ″considerabile″ în cazul unei agresiuni militare împotriva Ucrainei, transmit vineri Reuters şi AFP.
Într-o convorbire telefonică avută joi seara, cei doi lideri s-au declarat de acord ″asupra faptului că ar trebui ca o nouă agresiune militară a Rusiei contra Ucrainei să fie evitată″.
″Trebuie să fie clar că, într-o astfel de situaţie, Rusia ar trebui să se aştepte la costuri considerabile şi grave″, a explicat cancelaria germană într-un comunicat.
Un purtător de cuvânt al şefului executivului britanic a declarat că acesta şi cancelarul german ″împărtăşesc îngrijorarea profundă faţă de acţiunea destabilizatoare în desfăşurare a Rusiei în Ucraina, şi au declarat că orice invadare a Ucrainei ar fi o eroare strategică gravă″.
″Prim-ministrul a subliniat importanţa pentru aliaţii NATO de a lucra împreună la un răspuns coordonat″, a adăugat purtătorul de cuvânt britanic.
UPDATE ora 9.50. Rusia trimite două batalioane de sisteme de rachete sol-aer S-400 în Belarus pentru a se alătura exerciţiilor militare care vor avea loc luna viitoare, a anunţat vineri agenţia de presă rusă Interfax, într-o perioadă de tensiuni acute între Occident şi Moscova în legătură cu situaţia securităţii la frontiera ruso-ucraineană, potrivit Reuters.
Forţe şi echipamente militare ruse au început să sosească în Belarus în această săptămână pentru a participa la exerciţiile ‘Allied Resolve’, ce se vor desfăşura în apropierea frontierei fostei republici sovietice cu Polonia şi Lituania, state membre ale NATO.
Rusia „va plăti un preț mare” dacă va invada Ucraina, transmite preşedintele american, într-un nou avertisment.
La rândul lor, analiștii britanici estimează că o invazie rusească în Ucraina s-ar putea solda cu zeci de mii de morți.
Joe Biden a insistat asupra necesității ca NATO să afișeze un front unit în fața amenințării ruse. Asta, după ce Emmanuel Macron a îndemnat statele Uniunii Europene să poarte propriul dialog cu Moscova.
Pentru ca lucrurile să fie şi mai complicate, Rusia nu contenește în a-şi etala forţa. Marina rusă va începe vineri manevre militare cu Iranul si China.
Iar pentru luna viitoare, anunță exerciții în Marea Mediterană, în nord-estul Oceanului Atlantic, precum și în Pacific.
Joe Biden: „Am fost foarte clar cu președintele Putin”
Joe Biden, preşedintele SUA: „Am fost foarte clar cu preşedintele Putin şi nu se poate să fi înţeles greşit – dacă vreo forţă militară rusă trece graniţa în Ucraina, aceasta este o invazie şi va fi întâmpinată cu un răspuns sever și coordonat, cu un răspuns economic, așa cum a fost discutat în detaliu cu aliații noștri, așa cum a fost stabilit foarte clar cu președintele Putin. Dar nu există nicio îndoială, să nu existe nicio îndoială, că dacă Putin va face această alegere, Rusia va plăti un preț mare”.
Președintele american a vrut să clarifice poziţia administraţiei sale cu privire la o potenţială invazie a Ucrainei, după ce a fost criticat pentru că a menţionat posibilitatea unei „incursiuni minore” a Rusiei în Ucraina, potrivit stirileprotv.
„Vrem să le reamintim marilor puteri că nu există incursiuni minore şi ţări mici”, i-a replicat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pe Twitter.
Dmytro Kuleba, ministrul ucrainean de Externe: „Nu se poate să fii pe jumătate invadat sau pe jumătate agresiv. Agresivitatea fie există, fie nu. Putem spune, ca fapt concret, că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei se întâmplă din 2014”.
Dar Washingtonul dă asigurări că ia în calcul şi alte scenarii.
Joe Biden, preşedintele SUA: „Rusia are o istorie lungă de a folosi alte măsuri decât acţiunile militare deschise pentru a provoca agresiune. Tactici paramilitare, aşa-numitele „atacuri în zona gri” şi acţiuni ale soldaţilor ruşi care nu poartă uniforme ruseşti. Trebuie să fim pregătiţi să răspundem şi la acestea într-un mod decisiv şi unit, cu gama de instrumente de care dispunem”.
Cum îi ajută Aliații pe ucraineni
Aliaţii îşi intensifică sprijinul pentru Ucraina, a anunţat Secretarul general al NATO.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: „Ajutăm Ucraina să îşi echipeze forţele armate pentru a rezista să se apere şi luăm în considerare să trimitem mai multe trupe NATO pe flancul estic al Alianţei”.
La rândul său, președintele Franței a pledat apăsat pentru un dialog european cu Moscova.
Emmanuel Macron, președintele Franţei: „Noi, europenii, în mod colectiv, trebuie să formulăm propriile noastre exigențe şi să fim în măsură să impunem respectarea lor. În săptămânile următoare trebuie să formulăm o propunere europeană care să pună bazele unei noi ordini de securitate şi stabilitate. Noi, europenii, să redactăm propunerea, apoi s-o împărtăşim cu partenerii noştri din cadrul NATO, după care s-o înaintăm Rusiei, pentru negocieri”.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Toţi partenerii noştri trebuie să fie fermi şi uniţi în declaraţii. Ştiind ce poate Rusia, este important să ştim clar ce măsuri e gata să ia Occidentul, dincolo de fraze vagi precum ‘ruşii vor plăti’”.
La capitolul sancţiuni, pe lângă decuplarea Moscovei de la sistemul de mesagerie SWIFT folosit pentru tranzacțiile financiare internaționale, pentru occidentali o altă pârghie ar fi gazoductul Nord Stream 2. Însă, cel puţin deocamdată, cancelarul Olaf Scholz nu s-a arătat dispus să pună în joc acest proiect.
Emmanuel Macron, președintele Franței: „Dacă ne uităm la importurile de petrol şi gaze, nu suntem independenţi faţă de Rusia. Iar această independență nu se va obţine peste noapte. Nu cred că trebuie să retezăm toate legăturile cu Rusia, dimpotrivă, dar trebuie să avem greutate la discuţii, să nu mai fim în poziţia vulnerabilă”.
Republicanii îl critică pe Biden
Pe de altă parte, congresmenii republicani l-au criticat pe democratul Biden pentru lipsa de fermitate.
Senatorul Jim Cornyn: „Obiectivul nostru trebuie să fie să-l oprim pe Putin înainte, nu să-l pedepsim după, după ce porneşte un război. Fără îndoială, slăbiciunea sau aparența slăbiciunii din partea noastră este o provocare pentru liderii autoritari. Pariez că preşedintele Xi (al Chinei, n.red.) urmăreşte ce se întâmplă în Ucraina şi calculează cum ar reacţiona Biden dacă Beijingul invadează Taiwanul”.
În timp ce blocul occidental trădează fisuri, Vladimir Puţin şi omologul său iranian Ebrahim Raisi au afişat deplină armonie la întâlnirea avută joi seară. Au discutat, între altele, proiecte comune în domeniul comercial şi economic.
Ebrahim Raisi, președintele Iranului: „Suntem într-o situaţie unică ce a favorizat o cooperare semnificativă pentru a combate unilateralismul Occidentului şi puterea Americii”.
Câteva ore mai târziu, Rusia, Iran şi China anunţau că vor organiza vineri exerciții navale comune, în nordul Oceanului Indian.
În plan diplomatic, secretarul american de stat a declarat vă avea vineri o nouă rundă de discuţii, la Geneva, cu versatul ministru de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov.
