Europa continuă să stea cu sufletul la gură și să privească cu îngrijorare situația de la granițele Ucrainei, acolo unde Vladimir Putin pare că nu dă înapoi. Într-un comunicat publicat ieri seară, şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a afirmat că Rusia a ignorat o cerere a Kievului în ceea ce priveşte Documentul de la Viena, un text al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) care promovează măsuri de transparenţă între forţele armate din 57 de ţări membre ale organizaţiei. Prin urmare, Kievul cere reuniune urgentă cu Rusia și țările OSCE, acuzând noi mișcări de trupe la graniță.
Un butoi cu pulbere
Situația continuă să rămână încordată așadar la granița Ucrainei cu Belarus și cu Rusia, acolo unde se află masate forțe militare capabile să invadeze cu succes țara. Tot ieri, Casa Albă a avertizat Rusia ar putea ataca Ucraina „în orice moment” și ar putea justifica invazia prin inventarea unui incident. Consilierul pentru Securitate Națională, Jake Sullivan a avertizat totodată cetățenii americani să părăsească de urgență Ucraina. Astăzi, totodată, presa ucraineană scria că oligarhii și oamenii de afaceri din Ucraina părăsesc țar în grabă cu zboruri charter. Lucrurile acestea demonstrează că situația rămâne una tensionată în Ucraina și lucrurile riscă să se îndrepte către o confruntare.
Mizele României
România are mize indirecte în acest conflict și poate fi afectată de evenimentele din Ucraina din cauza proximității ei. Țara noastră are cea mai lungă graniță cu Ucraina dintre statele membre NATO, iar un conflict militar major în Ucraina poate trimite unde seismice în țara noastră. Marcel Ciolacu a declarat că președintele Klaus Iohannis va convoca o ședință a CSAT și ar putea decreta stare de urgență dacă va fi un conflict în zona țării noastre.
Un conflict major în Ucraina ar putea genera valuri de refugiați care ar putea ajunge inclusiv pe teritoriul României și ar aduce forțele militare ruse la graniță. Deteriorarea situației din Ucraina ne vizează așadar în mod direct, chiar dacă nu din perspectiva unui conflict militar româno – rus.
Răspunsul Occidentului
Chiar dacă mingea se află momentan în terenul lui Vladimir Putin și doar acesta poate decide cu adevărat cum vor continua lucrurile în cazul Ucrainei, Occidentul poate acționa în continuare în trei moduri: descurajând o eventuală agresiune a Rusiei, continuând dialogul cu partea rusă și pregătindu-se în cazul unei invazii militare. Așa cum am văzut deja în ultima vreme, Occidentul a încercat să descurajeze o agresiune a Rusiei în Ucraina. Statele Unite au avertizat Moscova că o eventuală agresiune va avea costuri economice semnificative. În ceea ce privește dialogul, Statele Unite, dar și europenii au continuat să mențină canalul diplomatic deschis cu Moscova. Sâmbătă, președinte SUA, Joe Biden, a avut o conversație telefonică cu Vladimir Putin. Statele Unite au continuat să încerce să detensioneze situația, făcând totodată publice informațiile primite de la agențiile de intelligence, pentru a arăta clar publicului faptul că Rusia continuă să planifice acțiuni ostile în Ucraina. Biden nu a fost însă singurul lider Occidental care a încercat calea dialogului. Franța și Germania, prin Emmanuel Macron și Olaf Scholz, au încercat la rândul lor să detensioneze situația. În ceea ce privește pregătirea, Statele Unite și NATO și-au suplimentat prezența în câteva state-cheie de pe Flancul Estic al NATO – România și Polonia. Această mutare face înseamnă atât o tentativă de descurajare, cât și o pregătire incipientă în cazul unei invazii ruse în Ucraina.
În zilele următoare, liderii europeni și americani vor continuă să acționeze în logica acestui trio – descurajare, dialog și pregătire. Rămâne de văzut dacă președintele Putin va continua să pășească pe cărarea complicată a conflictului militar, sau în final va rațiunea va avea câștig de cauză.
