Curtea de Justiție a UE a tranșat definitiv contestațiile Poloniei și Ungariei privind condiționarea banilor europeni de respectarea statului de drept. În consecință, Comisia Europeană poate întrerupe finanțarea către statele membre care încalcă principiile statului de drept. Regulamentul care instituie un regim de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii în caz de încălcare a principiilor statului de drept într-un stat membru va da astfel bătăi de cap serioase acelor regimuri care s-au obișnuit în trecut cu derapaje grave în ceea ce privește statul de drept.
Derapajele iliberale din Polonia și Ungaria
În Polonia, Partidul Lege și Justiție (PiS) a lui Jarosław Kaczyński ne-a obișnuit cu derapaje majore în ultimii ani. Recent, Polonia a introdus una dintre cele mai dure legi din Europa în ceea ce privește avortul, iar recent o tânără de 37 de ani a murit după ce a refuzat să facă avort. Moartea acesteia stârnit proteste majore în Varșovia. În România, regimul național-comunist al lui Nicolae Ceaușescu a fost responsabil de moartea a peste 10.000 de femei, ca urmare a unei legi anti-avort. Ca urmare a derapajelor iliberale, Polonia a ajuns pe locul 51 în Indicele Democrației, publicat de The Economist, fiind considerată o democrație disfuncțională.
Ungaria sub regimul Viktor Orban a suferit o degradare similară a democrației. Măsurile iliberale luate de autocratul de la Budapesta au dus, între altele, la relocarea uneia dintre cele mai mari și prestigioase universități europene – Universitatea Central Europeană – persecutată de măsurile abuzive ale regimului Orban. Dintr-o speranță a democrației în anii ’90 – 2000, Ungaria a devenit un exemplu de regim iliberal. Țara a ajuns pe locul 58 în Indicele Democrației, fiind considerată la rândul ei o democrație disfuncțională.
Aviz demagogilor
Ca urmare a drapajelor tot mai evidente din ultimii ani, decizia Curții Europene de Justiție ar putea avea un impact și asupra altor state care o iau pe calea bătătorită deja de Polonia și Ungaria. În România, liderii AUR nu s-au sfiit să-și declare deschis admirația față de Viktor Orban. George Simion a ajuns chiar să se compare cu acesta la un moment dat. Dar dacă pentru Simion lucrul acesta reprezintă un motiv de mândrie personală, pentru țara noastră veștile nu ar putea fi deloc bune.
Noua decizie a Curții de Justiție a UE ne-ar putea afecta țara, în cazul în care România o va lua și ea pe calea democrațiilor iliberale de tipul Ungariei lui Orban. Banii europeni nu vor mai ajunge în țară și vor fi condiționați de respectarea statului de drept. Această noțiune pare a fi cu totul străină liderilor AUR care, de la intrarea lor în Parlament în decembrie 2020, s-au remarcat doar prin derapaje iliberale și încălcări frecvente ale principiilor statului de drept. Ultimul derapaj al lui George Simion este doar unul dintr-un șir lung. Astfel, nu este deloc greu să ne imaginăm cum ar putea arăta o guvernare a celor de la AUR și totodată, care ar putea fi consecințele pentru România ale unei astfel de guvernări. Decizia Curții Europene de Justiție ar trebui să reprezinte un avertisment serios pentru cei care încă mai cred că populismul și demagogia sunt sinonime cu buna guvernare.
