Din cele 19,201 milioane persoane care la 1 ianuarie 2021 aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României, 9,814 milioane sunt femei, reprezentând 51,1% din totalul populaţiei rezidente, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate cu ocazia Zilei Internaţionale a Femeii.
”Din cele 19.201.700 persoane care la 1 ianuarie 2021 aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României, 9.814.000 sunt femei, reprezentând 51,1% din totalul populaţiei rezidente. În mediul urban, ponderea femeilor este mai pronunţată decât în cel rural; peste 5.406.300 de femei locuiesc la oraş, reprezentând 52,5% din totalul populaţiei, în mediul rural ponderea populaţiei feminine fiind de 49,6%”, arată datele INS.
Populaţia feminină este mai “îmbătrânită” decât cea masculină cu 3,3 ani: vârsta medie naţională: 42,3 ani; vârsta medie feminină: 43,9 ani; vârsta medie masculină: 40,6 ani.
Populaţia feminină are o pondere mai mare decât populaţia masculină în aproape toate judeţele, excepţie făcând judeţul Vaslui. Cele mai mari ponderi ale femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) în populaţia feminină a judeţelor au fost înregistrate în judeţele Teleorman, Vâlcea şi Brăila, iar cele mai scăzute în Iaşi şi Ilfov.
Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul rural (50,8% din totalul femeilor de 65 ani şi peste).
Contingentul feminin fertil, format din femeile cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 ani, număra 4.196.000 persoane, potenţialele mame reprezentând, astfel, 42,8% din totalul populaţiei feminine rezidente în România la 1 ianuarie 2021, scrie news.ro.
În anul 2020, cele mai mari rate de fertilitate (născuţi-vii la 1.000 femei de vârstă fertilă, 15-49 ani, din populaţia rezidentă) s-au înregistrat în judeţele Vaslui (69,1‰), Suceava (62,5‰) şi Sălaj (58,8‰), iar cele mai scăzute în judeţele Gorj (34,7‰) şi Mehedinţi (34,6‰). Fertilitatea feminină la nivel de ţară a fost de 46,7 copii născuţi-vii la 1.000 de femei de vârstă fertilă (15-49 ani).
În anul 2020, numărul de născuţi-vii (cu reşedinţa obişnuită în România) a fost de 198.302 copii, rezultând o rată a natalităţii de 10,3 născuţi-vii la 1.000 de locuitori. România se situează printre ţările cu o rată a natalităţii mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata natalităţii în UE-27 4 a fost în anul 2020 de 9,1 născuţi-vii la 1.000 de locuitori.
Tendinţa din anii anteriori s-a păstrat şi în 2020, născându-se mai mulţi băieţi decât fete, cu un raport de masculinitate de 107 băieţi la 100 fete. Faţă de anul 2019 în anul 2020, rata natalităţii a înregistrat o scădere, în mediul urban de la 10,6‰ (în anul 2019) la 10,4‰, dar a înregistrat o creştere în mediul rural de la 10,0‰ (în anul 2019) la 10,2‰.
În anul 2020, rata de natalitate din mediul rural a fost inferioară celei din mediul urban continuând tendinţa înregistrată în ultimii ani.
În anul 2020 vârsta medie a mamei la naştere (28,9 ani) şi la prima naştere (27,8 ani) a fost în uşoară creştere faţă de anul precedent (28,8 ani şi respectiv 27,6 ani), menţinânduse tendinţa de amânare a naşterii.
Întregul material poate fi citit aici
