”Din cartier în centru în maxim 25 de minute!” – a fost promisiunea cu care Nicușor Dan a candidat la Primăria Capitalei în 2020.
”E perfect posibil ca Bucureștiul să scape de aglomerația sufocantă de pe șosele și să aibă, într-un mandat de patru ani, un transport public eficient și un trafic fluid. Există resurse și oportunități pe care le putem folosi în mod inteligent, iar o administrație bună știe să obțină maximul posibil din resursele existente și să atragă noi resurse.
Împreună cu echipa PNL și USR PLUS, vom oferi bucureștenilor soluții moderne de transport, bazate pe conectivitate, fiabilitate, frecvență, condiții decente, comunicare cu ei și abordare inteligentă în îmbunătățirea permanentă a sistemului”, spunea atunci viitorul primar.
Acum, după mai bine de 2 ani de mandat, actualul primar anunță că reface marcajele rutiere de pe 263 de străzi.
Nicușor Dan a scris pe Facebook că au fost finalizate, prin Administraţia Străzilor Bucureşti, lucrările pentru trasarea marcajelor rutiere pe mai multe bulevarde importante din Capitală, precum Calea Plevnei, bd. Energeticienilor, strada Turda, şoseaua Electronicii, bd. Metalurgiei, bd. Mărăşeşti, strada Gării de Nord şi Piaţa Gării de Nord.
Până acum au fost terminate marcajele pe 21 de străzi şi sunt în execuţie alte 23. În total, până la toamnă, vor fi refăcute marcaje rutiere pe un număr de 263 de străzi, dar şi cele din apropierea a 82 de şcoli (marcaje specifice). În aceste zile, se intervine pe artere precum bd. Ghencea, Piaţa Eroii Revoluţiei, bd. Dimitrie Cantemir, bd. Nicolae Grigorescu, şoseaua Mihai Bravu sau Piaţa Victoriei, a adăugat Nicuşor Dan.
Cum promitea Nicușor Dan că rezolvă problema traficului în Capitală
Nicușor Dan a promis 4 mari proiecte menite să fluidizeze traficul în București, iar revopsirea marcajelor rutiere nu se număra printre ele. Cele patru erau:
– Metroul de suprafață
– 15 mari parcări în jurul Capitalei, în sistem „park & ride”
– Extinderea, optimizarea și electrificarea / ecologizarea rețelei de transport public STB
– Semaforizarea inteligentă a traficului rutier
Metroul de suprafață
Va funcționa pe șase rute care se vor conecta la cele șase gări principale din oraș. Stațiile metroului de suprafață vor corespunde cu intrările în oraș și vor fi interconectate cu cele ale STB și Metrorex.
Cele 6 rute propuse pentru metroul de suprafață sunt: Gara de Nord – Pipera – Rahova, Gara de Nord – Chiajna – Rahova, Gara de Nord – Otopeni, Otopeni – Pipera – Obor, AFI – Pipera – Obor și AFI – Jilava – Obor.
Acest tip de transport va folosi infrastructura feroviară din oraș și din jurul orașului, care va fi în prealabil modernizată.
Frecvența metroului de suprafață va fi de două-trei trenuri pe oră, fiecare dintre ele cu o capacitate de circa 200 de locuri și cu o viteză operațională medie de 40 kilometri pe oră, iar între stații cu viteză maximă de 80-90 km/h.
Pentru construcția metroului de suprafață voi propune un parteneriat între Primăria Municipiului București și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (care are în subordine CFR), finanțarea putând fi asigurată în proporție de 98% din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional, axa 4.1.
Metroul de suprafață în Capitală va fi făcut într-un mandat – de la prima hârtie până la prima călătorie.
15 mari parcări în jurul Capitalei
La fel cum există în celelalte capitale din Uniunea Europeană, vom face un sistem de mari parcări în jurul Capitalei, unde oamenii care locuiesc în afara Capitalei și muncesc în București, dar și cei aflați în tranzit, vor putea să-și lase dimineața mașinile personale și să le ia după-amiază sau seara, când revin de la serviciu sau când își termină treburile în oraș.
Există 15 puncte cheie unde trebuie să existe astfel de mari parcări, iar aceste puncte sunt corelate cu ieșirile rutiere din București și cu stațiile viitorului metrou de suprafață.
Sistemul celor 15 mari parcări va fi compus din: P1 Străulești (aparținând Metrorex și finalizat, dar ineficient exploatat), P2 Pantelimon (aflat în construcție), P3 Prelungirea Ghencea / Domnești, P4 Berceni, P5 Pantelimon 2, P6 Cățelu, P7 Titan, P8 Popești-Leordeni, P9 Jilava, P10 Bragadiru, P11 Militari, P12 Chitila, P13 Băneasa, P14 Colentina și P15 Otopeni Aeroport.
Modernizarea și extinderea transportului public STB
Vom moderniza și extinde linii de tramvai și troleibuz, astfel încât să fie conectate mai bine cu punctele de intrare în oraș, unde vor exista stațiile metroului de suprafață și cele 15 mari parcări. Traseele vor fi reorganizate, extinse și optimizate.
Vom avea un program special pentru tramvaie, făcând în paralel modernizarea liniilor de tramvai, eficientizarea traseelor pentru reducerea timpilor de rulare și achiziția de noi tramvaie (de mare capacitate, mai bune).
Vom lărgi și moderniza / ecologiza / electrifica flota de autobuze a STB cu alternative electrice sau hibride (reale, nu doar cu numele, precum cele cumpărate de actuala conducere a primăriei).
Ca soluție creativă și ieftină pentru modernizarea transportului public, vom transforma autobuze vechi ale STB în troleibuze dotate cu mici baterii electrice, pentru a avea o anumită autonomie de deplasare dincolo de liniile de troleibuz. Astfel de vehicule ar permite electrificarea traseelor 105, 126, 136, 137, 138, 139, 143, 196, 236, 253, 278, 311, 312, 313, 336, 368, 381, 601, 668, 682.
Vom crea benzi unice pe marile bulevarde pentru transportul public și vom reconfigura trasee de transport pentru a acoperi cererea bucureștenilor la orele de vârf.
Vom lansa aplicații mobile care să ghideze bucureștenii în alegerea traseului de transport în comun și să estimeze durata călătoriilor.
Vom demara un program rapid și unitar de modernizare a stațiilor și refugiilor STB, pentru un transport public civilizat, european.
Vom introduce tarifarea integrată pentru transportul de suprafață și transportul cu metroul. Asta înseamnă a pune călătorul în centrul sistemului de transport public, pentru bucureșteni fiind irelevante modul de subordonare a societăților de stat care oferă diverse tipuri de transport în București și actualele fricțiuni dintre ele.
Semaforizarea inteligentă
Pentru creșterea fluidității traficului, vom realiza un sistem de semafoare, conectate la un server, care iau decizii în timp real în funcție de fluxurile din intersecții, micșorând la maxim timpii de așteptare în trafic și dând prioritate transportului în comun.
Semaforizarea inteligentă va însemna dotarea intersecțiilor cu senzori și camere video, precum și folosirea programelor de inteligență artificială, care vor optimiza funcționarea intersecțiilor în toate momentele zilei.
Un astfel de sistem poate fi implementat în maximum doi ani, cu costuri rezonabile. Sistemul de semaforizare inteligentă va fi îmbunătățit constant după implementare, permițând inclusiv luarea de decizii precum introducerea de noi sensuri unice, crearea de benzi reversibile sau mutarea unor parcări pentru fluiditate sporită în intersecții.
