Propunerea UE care vizează diminuarea folosirii gazelor cu 15% în statele membre, pentru a se pregăti în eventualitatea unor întreruperi suplimentare ale livrărilor de gaze din Rusia, se confruntă cu rezistenţa guvernelor, sporind temerile privind aprobarea planului, transmite Reuters.
Miercuri, Comisia Europeană a propus ca toate statele membre să reducă folosirea gazelor cu 15% între 1 august 2022 şi 31 martie 2023, faţă de media din ultimii cinci ani. Obiectivul este voluntar, dar UE îl poate face obligatoriu dacă Bruxelles-ul declară un risc substanţial de deficit de gaze, scrie digi24.ro.
Riscul substanţial de deficit de gaze și poziția statelor din UE
La reuniunea diplomaţilor din statele membre UE, cel puţin 12 din 27 de state membre şi-au exprimat temerile în privinţa propunerii, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Principalul punct nevralgic este dacă UE ar trebui să aibă puterea de a face obiectivul obligatoriu.
Danemarca, Franţa, Irlanda, Italia, Malta, Ţările de Jos, Polonia şi Portugalia sunt printre ţările care spun că Bruxelles-ul nu ar trebui să poate face asta înainte ca statele membre să-şi exprime poziţia şi, posibil, opoziţia, notează Agerpres.
„Statele membre vor să aibă capacitatea de a activa mecanismele de criză, nu este ceva ce ar trebui să facă Comisia Europeană”, susţine o sursă.
Conform propunerii, Executivul comunitar va consulta Grupul de coordonare al gazelor format din reprezentanţii ţărilor înainte de a face obiectivul obligatoriu.
Al Jazeera scrie că Bruxelles-ul ar putea face obiectivul obligatoriu dacă ar considera că există un risc substanțial de penurie severă în blocul comunitar, în cazul în care Rusia închide complet robinetele, de exemplu.
Pentru a fi adoptată, propunerea are nevoie de aprobarea unei majorități consolidate a țărilor UE – cel puțin 72% din cele 27 de state membre, adică 19 sau mai multe. Ea ar urma să fie votată în cadrul unei reuniuni a miniștrilor energiei din blocul comunitar, care va avea loc la 26 iulie.
Până acum, ţările UE şi-au redus cererea combinată de gaze cu doar 5%, în pofida lunilor de tensiuni privind livrările din Rusia şi a creşterii preţurilor, a anunţat comisarul pentru energie, Kadri Simson.
Motivul pentru care Ursula von der Leyen a anunțat acest plan
Rusia a redus deja în mod semnificativ livrările, întrerupându-le chiar către mai multe state membre – inclusiv Polonia, Bulgaria, Olanda, Danemarca și Finlanda – din cauza refuzului acestora de a se conforma cererilor Kremlinului ca plățile pentru gaz să fie făcute în ruble.
De asemenea, luna trecută a redus fluxurile prin conducta sa Nord Stream 1 la 40% din capacitate, invocând probleme tehnice care, potrivit acesteia, au fost cauzate de sancțiunile occidentale radicale impuse după ce a lansat ceea ce numește „operațiunea militară specială” în Ucraina.
Conducta, care duce spre Germania, a fost închisă în iulie timp de 10 zile pentru a se efectua lucrări de întreținere, ceea ce a dus la scăderea livrărilor către Europa. Acesta a fost redeschis joi, iar fluxurile dinspre Rusia au revenit la 40 % din capacitate.
Reluarea a avut loc la o zi după ce Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a acuzat Rusia că „șantajează blocul” și „folosește energia ca pe o armă”.
Aceasta a avertizat statele membre că trebuie să se pregătească pentru o „potențială întrerupere totală a gazului rusesc” și le-a cerut să economisească proviziile pentru a accelera umplerea instalațiilor de stocare în anticiparea a ceea ce a spus că sunt „probabile” reduceri viitoare.
„Aceasta este o cerere importantă pentru întreaga UE și necesară pentru a ne proteja”, a declarat von der Leyen în cadrul unei conferințe de presă susținute miercuri la Bruxelles.
Reacția statelor membre la planul propus de Comisia Europeană
În pofida incertitudinii continue privind aprovizionarea din Rusia, mai multe țări UE și-au exprimat opoziția față de propunerea blocului de reducere a consumului de gaz. Polonia și Spania s-au pronunțat împotriva planului la 24 de ore după ce a fost prezentat.
Secretarul pentru Energie din Portugalia, Joao Galamba, a declarat că ţara sa „este total împotriva” planului UE „Propunerea Comisiei Europene nu ia în considerare diferențele dintre țări”, a mai declarat Galamba pentru publicaţia Expresso, adăugând că peninsula iberică, care nu depinde de gazul adus prin conducte din Rusia, rămâne „o insulă” energetică cu puține interconexiuni energetice cu restul Europei.
Şi Guvernul spaniol a anunţat că se opune reducerii consumului de gaze cu cel puţin 15%, dorit de Bruxelles pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, apreciind că această măsură nu este neapărat „justă” şi nici „eficientă”.
„Spania nu sprijină această propunere”, a declarat ministrul spaniol pentru Tranziţia Ecologică, Teresa Ribera, într-o conferinţă de presă, exprimându-şi regretul că această măsură nu a făcut obiectul unei dezbateri în prealabil.
Un purtător de cuvânt al guvernului Greciei a declarat joi că Atena se opune, de asemenea, planului, după ce țara a dezvăluit un plan de urgență care vede întreruperea electrică prin rotație ca ultimă soluție în cazul în care aprovizionarea cu gaze rusești este întreruptă. Aceste măsuri de urgență vor fi activate doar dacă alte acțiuni, inclusiv creșterea capacității de energie pe cărbune, cerând consumatorilor să reducă consumul de energie la orele de vârf și oprirea exporturilor de energie, se dovedesc insuficiente, a declarat autoritatea de reglementare a energiei din Grecia.
Ministrul grec al energiei, Konstantinos Skrekas, a precizat, la rândul său, că Grecia și-a exprimat deja dezacordul față de propunerea Comisiei Europene și a întreprins și toate acțiunile necesare pentru a asigura o aprovizionare suficientă. El a adăugat că problema va fi discutată și o decizie va fi luată pe 26 iulie la Consiliul de Miniștri al UE.
Se așteaptă ca propunerea UE să întâmpine rezistență și din partea altor țări membre, printre care Polonia, care și-a umplut instalațiile de stocare a gazelor naturale la 98% din capacitate, și Ungaria, care depinde în mare măsură de importurile de energie din Rusia.
Cu toate acestea, alte câteva țări, precum Danemarca, Austria, Italia, Suedia și Germania, au activat planuri de urgență care ar putea duce în cele din urmă la raționalizarea gazelor, ceea ce indică faptul că ar putea susține planul.
Între timp, mulți lideri europeni au căutat surse alternative de aprovizionare cu gaze, orientându-se în ultimele săptămâni către țări precum Statele Unite, Qatar, Algeria, Azerbaidjan și Emiratele Arabe Unite.
Articolul integral AICI.
