Cu mult timp înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, Kremlinul și-a construit o rețea de agenți secreți pentru a-i netezi calea. O investigație Reuters arată că infiltrarea a fost mult mai profundă decât se bănuia, ceea ce explică unele „anomalii” ale războiului, precum și seria recentă de demiteri ale unor oficiali ucraineni și sutele de acuzații de „înaltă tradare”.
„În afară de inamicul extern, avem, din păcate, și un inamic intern, iar acest inamic nu este mai puțin periculos”, a declarat într-un interviu secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Oleksii Danilov.
În momentul invaziei, spune Danilov, Rusia avea agenți în sectoarele ucrainene de apărare, securitate și aplicare a legii. El a refuzat să dea nume, dar a declarat că astfel de trădători trebuie neutralizați cu orice preț, informează digi24.ro.
Anturajul președintelui Vladimir Putin care a pregătit războiul credea că, ajutată de acești agenți, Rusia va avea nevoie de o forță militară redusă și doar de câteva zile pentru a forța administrația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să demisioneze, să fugă sau să capituleze, au declarat pentru Reuters cinci persoane informate în legătură cu pregătirile de război de la Kremlin.
În după-amiaza zilei de 24 februarie, când primele vehicule blindate ale armatei invadatoare a Rusiei ajungeau la centrala nucleară de la Cernobîl, întâlneau în cale o unitate ucraineană însărcinată cu apărarea faimoasei instalații, scena celui mai mare accident nuclear civil din istorie. În mai puțin de două ore și fără luptă, cei 169 de membri ai Gărzii Naționale ucrainene au depus armele. Rusia cucerise Cernobîlul, un punct-cheie menit să pregătească apropierea de capitala Kiev.
Căderea Cernobîlului pare o anomalie în războiul care durează deja de cinci luni: a fost o operațiune blitzkrieg reușită într-un conflict marcat în alte părți de o înaintare brutală, lentă și chiar fără succes a trupelor rusești, care întâmpină o rezistență cruntă din partea Ucrainei. O investigație Reuters a descoperit însă că succesul Rusiei la Cernobîl nu a fost un accident, ci a fost parte a unei operațiuni de lungă durată a Kremlinului pentru a se infiltra cu agenți secreți în statul ucrainean.
Documente și mărturii prezentate justiției dezvăluie rolul jucat de șeful securității de la Cernobîl, Valentin Viter, care acum se află în detenție și este anchetat pentru că a lipsit de la postul său. Viter este suspectat și de trădare, o acuzație despre care avocatul său spune că este nefondată.
În ziua invaziei, Viter, deși nu era prezent la post, l-a sunat pe comandantul unității din Garda Națională care era desfășurată la Cernobîl. „Cruță-ți oamenii”, l-ar fi sfătuit pe comandant înainte de venirea rușilor.
O sursă informată despre planurile de invazie ale Kremlinului a declarat pentru Reuters că agenți ruși au fost trimiși la Cernobîl anul trecut pentru a mitui oficialii și pentru a pregăti terenul pentru o preluare a controlului fără vărsare de sânge.
Biroul de Stat pentru Investigații al Ucrainei a declarat că investighează un fost oficial de top al serviciilor de informații, Andrii Naumov, suspectat de trădare pentru că ar fi transmis secrete de securitate de la Cernobîl unui stat străin.
De ce a eșuat planul Rusiei
Sursele Reuters au declarat că Moscova miza pe activarea unor agenți în așteptare infiltrați în interiorul aparatului de securitate ucrainean. De asemenea, sursele au confirmat rapoartele serviciilor secrete occidentale potrivit cărora Kremlinul îl pregătea pe Oleg Țariov, un proprietar de hoteluri din Crimeea, pentru a conduce un guvern marionetă la Kiev.
Iar un fost procuror general ucrainean a dezvăluit pentru Reuters că politicianul ucrainean Viktor Medvedciuk, un prieten al lui Putin, avea un telefon criptat pentru a putea comunica cu Kremlinul. Medvedciuk se află acum într-o închisoare ucraineană în așteptarea procesului pentru acuzații de trădare care datează dinaintea invaziei rusești.
Deși Rusia a capturat Cernobîlul, planul său de a prelua puterea la Kiev a eșuat. În multe cazuri, agenții în așteptare pe care Moscova îi infiltrase nu au reușit să-și facă treaba, potrivit mai multor surse din Rusia și Ucraina. Secretarul Consiliului de Securitate al Ucrainei, Danilov, a declarat că agenții și cei care îi coordonau credeau că Ucraina este slabă, dar s-a dovedit a fi o concepție „total greșită”.
Persoanele pe care Kremlinul conta ca fiind „pârghiile” sale din Ucraina și-au supraevaluat, în anii dinaintea invaziei, influența pe care o aveau. Kremlinul s-a bazat în planurile sale pe „clovni – știu câte ceva, dar spun întotdeauna ceea ce conducerea vrea să audă, pentru că altfel nu vor fi plătiți”, a declarat pentru Reuters o persoană apropiată de conducerea separatistă din estul Ucrainei.
Putin s-a trezit astfel într-un război prelungit, la scară largă, luptând pentru fiecare centimetru de teritoriu ucrainean și plătind pentru asta un preț uriaș.
Ce au reușit, totuși, agenții ruși infiltrați în Ucraina
Dar infiltrarea serviciilor secrete rusești a reușit într-o anumită privință: a semănat neîncredere în interiorul Ucrainei și a scos la iveală deficiențele Serviciului de Securitate al Ucrainei, SBU, care are o istorie complicată cu Rusia și care are acum sarcina de a-i „vâna” pe trădătorii și colaboratorii Moscovei.
Această agitație internă ucraineană a izbucnit parțial la 17 iulie. Într-un discurs video adresat națiunii, președintele Zelenski face un anunț surprinzător: l-a suspendat pe șeful SBU, Ivan Bakanov, pe care îl cunoaștea de ani de zile. Președintele a invocat numărul mare de angajați ai SBU suspectați de trădare.
Surse din cadrul forțelor de ordine ucrainene au declarat pentru Reuters că unii membri ai personalului SBU au povestit că nu au reușit să dea de Bakanov timp de mai multe zile după ce Rusia a invadat țara, ceea ce a sporit sentimentul de haos la Kiev.
Zelenski a mai spus că au fost depistate 651 de cazuri de presupusă trădare și colaborare, iar mai mult de 60 de funcționari din SBU și din Procuratura Generală au acționat împotriva Ucrainei în zonele ocupate de Rusia.
O moarte suspectă
Campania de infiltrare a Rusiei a stârnit suspiciune și neîncredere la anumite niveluri ale statului ucrainean, ceea ce a împiedicat capacitatea acestuia de a guverna, în special în primele zile după invazie. Un incident dur, care a alimentat tensiunile de pe coridoarele puterii de la Kiev, a fost legat de moartea, la începutul lunii martie, a lui Denis Kirieev, un fost director de bancă.
Acesta făcuse parte din delegația ucraineană care a participat la cele câteva runde de discuții cu negociatori ruși, la granița dintre Ucraina și Belarus, începând cu 28 februarie. O fotografie îl arăta pe Kirieev stând alături de oficialii ucraineni la masa negocierilor.
Apoi, un consilier al administrației Zelenski a declarat, într-un interviu online, că ofițeri ai SBU l-au împușcat pe Kirieev în timp ce încercau să îl aresteze ca spion rus. Numai că Agenția de Informații Militare a Ucrainei a afirmat că Kirieev a fost angajatul și ofițerul său de informații și că a murit ca un erou în timp ce conducea o misiune specială nespecificată în apărarea Ucrainei.
O sursă apropiată de armata ucraineană a declarat pentru Reuters că Kirieev era într-adevăr un spion dublu, care lucra pentru Ucraina. El avea acces la cele mai înalte niveluri ale conducerii rusești și transmitea informații valoroase despre planurile de invazie și despre alte chestiuni către responsabili de la Kiev.
Legăturile Cernobîlului cu KGB
Aparatul de spionaj al Moscovei instalat la Cernobîl era însă rezultatul a zeci de ani de acțiune. După dezastrul din 1986, când un reactor a explodat împrăștiind nori radioactivi în toată Europa, KGB-ul sovietic a intervenit. Mai mult de 1.000 de membri ai KGB au luat parte la operațiunile de curățare. Șeful de atunci al KGB, Viktor Cebrikov, a ordonat să fie recrutați agenți în rândul personalului centralei și a dat instrucțiuni ca un ofițer KGB să ocupe postul de adjunct al șefului centralei, responsabil cu securitatea, potrivit unui document văzut de Reuters. Chiar și după ce Ucraina a devenit independentă în 1991, șefii spionajului de la Moscova au rămas puternici acolo.
Primul șef al serviciului de informații interne al Ucrainei a fost Nikolai Golușko, care și-a început cariera în Rusia sovietică. Înainte de numirea sa, el a condus ramura ucraineană a KGB-ului sovietic. Golușko i-a păstrat pe majoritatea ofițerilor din epoca sovietică în posturile lor, după cum a scris el într-un memoriu din 2012. După patru luni ca șef al spionajului ucrainean, Golușko s-a mutat înapoi la Moscova pentru a se reîntoarce la KGB, iar în 1993 a devenit șeful Serviciului Federal de Contrainformații al Rusiei, nou creat, precursor al FSB-ului de astăzi.
Kievul, lipsit de resurse și de experiență proprie în domeniu, a semnat acorduri prin care SBU a fost de acord să împărtășească informații cu Moscova. În schimb, Moscova i-a furnizat resurse, tehnologie și ajutor de specialitate pentru investigații.
Ofițerii de informații care lucrau la Cernobîl au devenit oficial parte a aparatului de securitate al Ucrainei în 1991, dar au continuat să primească ordine de la Moscova, a declarat o sursă Reuters.
SBU, precizează agenția de presă, nu a răspuns la întrebările despre Cernobîl sau despre legăturile istorice cu serviciile secrete rusești.
De ce era important Cernobîlul
Potrivit analiștilor militari occidentali, cei care au planificat invazia Rusiei în Ucraina au considerat că este important controlul asupra Cernobîlului din punct de vedere strategic, pentru că se află aproape de Belarus și pe cea mai scurtă rută pentru înaintarea lor spre Kiev.
În noiembrie 2021 Rusia a început să trimită agenți de informații sub acoperire în Ucraina, cu sarcina de a stabili contacte cu oficialii responsabili de securizarea centralei electrice de la Cernobîl. Scopul agenților era de a se asigura că nu va exista rezistență armată odată ce trupele rusești se vor apropia.
Una din sursele cu care a vorbit Reuters a declarat că Cernobîlul a servit, de asemenea, ca punct de colectare a documentelor transmise de la sediul SBU. Contra cost, oficialii ucraineni transmiteau spionilor ruși informații despre pregătirea militară a Ucrainei.
Reuters nu a putut verifica în mod independent detaliile relatării sursei. Nici Biroul de Stat pentru Investigații al Ucrainei, și nici SBU nu au răspuns la solicitările pentru un punct de vedere. Dar o analiză a mărturiilor ucrainene și a documentelor judiciare și un interviu cu un oficial local arată că Kievul desfășoară cel puțin trei investigații privind comportamentul persoanelor care au lucrat la Cernobîl. Anchtele au identificat cel puțin două persoane suspectate că au furnizat informații agenților ruși sau că i-au ajutat în alt mod să pună mâna pe centrală, potrivit acestor documente.
Paraonia și neîncredere
Pentru Kremlin, cucerirea Cernobîlului era doar o etapă către obiectivul principal: preluarea controlului asupra guvernului de la Kiev. Și acolo, Kremlinul se aștepta ca agenții sub acoperire aflați în poziții de putere să joace un rol crucial.
Iuri Luțenko, care a ocupat funcția de procuror general al Ucrainei între 2016 și 2019, a declarat pentru Reuters că în momentul în care a părăsit această funcție, „sute” de angajați ai Ministerului Apărării se aflau sub supraveghere, demers aprobat chiar de biroul său, fiind suspectați de legături cu statul rus. Luțenko crede că exista un număr similar de suspecți de spionaj și în alte ministere.
În timp ce Ucraina îi caută acum pe trădători, teama de o infiltrare rusă se extinde spre est, departe de capitală. Sentimentul de paranoia este cel mai profund aici, în estul Ucrainei, unde suspiciunile de trădare divizează satele ocupate anterior de ruși, dar pe cale de a fi eliberate de ucraineni, transmite corepondentul Reuters aflat la Kutuzivka, un cătun cândva liniștit, la est de Harkov.
Citește articolul integral AICI.
