Eurodeputatul Siegfried Mureșan, co-raportor al Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, a propus un proiect de modificare a legislației europene pentru a folosi acest mecanism în gestionarea urgentă a crizei energetice, potrivit caleaeuropeana.
”Am depus aseară, în calitate de coraportor al Parlamentului European, proiectul de raport privind modificarea legislației europene a Mecanismului de Redresare și Reziliență. În valoare de 700 de miliarde de euro, mecanismul este cel mai mare instrument de investiții adoptat vreodată la nivel european. A fost înființat în 2021 pentru a ne ajuta să trecem peste criza generată de pandemia de COVID-19 și pentru a întări economiile europene. Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat, însă, prioritățile și nevoile țărilor membre ale Uniunii Europene.
Această situație excepțională ne determină să lucrăm acum la modificarea legislației mecanismului pentru a putea folosi acest instrument mai eficient în gestionarea crizelor actuale, în special criza energetică”, a detaliat Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE din Parlamentul European și al Partidului Popular European, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
În continuare, eurodeputatul a detaliat principalele idei cuprinse în raportul mai sus amintit:
”Suntem de acord cu propunerea Comisiei Europene de a folosi fondurile disponibile din mecanism pentru a finanța Planul <<RepowerEU>>privind reducerea dependenței energetice de Federația Rusă. Vrem ca fondurile încă nealocate din componenta de împrumuturi a mecanismului, adică peste 200 de miliarde de euro, să fie folosite cât mai rapid acolo unde este cea mai mare nevoie de ele pentru gestionarea crizelor, în special cea energetică.
De aceea, statele membre care nu au solicitat încă aceste împrumuturi trebuie să spună cât mai repede dacă au nevoie de acești bani sau îi putem folosi în alte țări unde este mai mare nevoie. În Planul <<RePowerEU>>, Comisia Europeană propune suplimentarea bugetului Mecanismului de Redresare și Reziliență cu 20 de miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor energetice. Considerăm că această sumă este insuficientă și cerem Comisiei să găsească resurse suplimentare pentru a finanța investițiile energetice.
Nu în ultimul rând, vrem ca autoritățile locale și regionale, dar și societatea civilă să fie implicate mai mult în implementarea și monitorizarea proiectelor și reformelor din Mecanismul de Redresare și Reziliență”, a detaliat Siegfried Mureșan cele patru dimensiuni de acțiune, și anume: reducerea dependenței energetice de Rusia, folosirea celor 200 de miliarde de euro încă nealocate din MRR, suplimentarea surselor financiare pentru investițiile energetice și implicarea autorităților locali și societății civile.
Potrivit eurodeputatului, ”proiectul de raport va fi adoptat mai întâi în comisiile de specialitate ale Parlamentului European, cel mai probabil la sfârșitul lunii octombrie, după care va primi votul plenului Parlamentului European, cel mai probabil la începutul lunii noiembrie”.
Miniștrii Energiei din UE au avut vineri o întâlnire de urgență, în contextul prețurilor ridicate la energie. În cadrul acestei reuniuni, unii dintre aceștia au evocat posibilitatea de a plafona prețul la importurile de gaze naturale.
Cu câteva zile în urmă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus o serie de măsuri, printre acestea aflându-se plafonarea prețului gazelor naturale din Rusia.
Anterior, instituția executivă europeană a lansat o serie de măsuri pentru a oferi un răspuns la perturbările cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia pe piața mondială a energiei.
Aceasta a invitat statele membre să reducă în mod voluntar cererea de gaze naturale cu 15% în această iarnă, fapt care a primit deja undă verde din partea Consiliului Uniunii Europene, regulamentul intrând deja în vigoare.
Măsura este una excepțională, aplicându-se pe o perioadă limitată, de un an. Executivul european urmează să efectueze până în mai 2023 o reexaminare pentru a evalua dacă aplicarea acestei decizii va trebui prelungită.
Mai mult, instituția executivă europeană a prezentat opțiuni de atenuare a impactului prețurilor la energie prin achiziții comune de gaze și prin obligația, din partea statelor membre, de a stoca gaze naturale la un nivel minim de 80 % pentru iarna următoare și de 90 % pentru anii următori.
