Invitatul interviurilor video PSnews.ro din această săptămână este liderul UDMR, Kelemen Hunor.
În dialogul purtat cu jurnalistul Laura Chiriac, Kelemen Hunor a vorbit despre autonomia Ţinutului Secuiesc în contexul moţiunii de cenzură împotriva cabinetului Victor Ponta şi, mai ales, în contextul recentelor convorbiri dintre preşedintele UDMR şi mai mulţi oficiali americani pe teme de securitate regională.
Liderul Uniunii Democrate a Maghiarilor din România a declarat că respectarea drepturilor minorităţilor face parte dintre principiile fundamentale ale securităţii pe termen mediu şi lung.
Nu în ultimul rând, Kelemen Hunor a adus în discuţie situaţia problematică a retrocedărilor şi procesele României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Laura Chiriac: Într-o declaraţie pentru agenţia maghiară de presă MTI, spuneaţi, după o vizită în Statele Unite, că aţi vorbit în faţa oficialilor americani despre proiectul de autonomie pentru Ţinutul Secuiesc. Ce v-au spus? V-au făcut sugestii? V-au spus ceva? V-au spus să renunţaţi, să continuaţi…?
Kelemen Hunor: Nu. Noi am vorbit despre dezideratele comunităţii maghiare de 25 de ani (deci nu numai despre acest proiect) şi am vorbit despre drepturile omului, drepturile minorităţilor, despre tot ce înseamnă securitatea în zonă, securitatea şi siguranţa pentru fiecare om, pentru fiecare comunitate. Este ceva esenţial. Dar nu există securitate şi siguranţă pe termen mediu, pe termen lung dacă nu sunt respectate cele mai importante principii fundamentale, printre care şi drepturile minorităţilor. În acest sens am vorbit cu partenerii noştri.
Laura Chiriac: Este o problemă de securitate, de siguranţă în această zonă, în opinia dumneavoastră?
Kelemen Hunor: Este. Alfel, nu ar fi venit America să construiască scutul de rachetă în România.
Laura Chiriac: Mă refeream la Ţinutul Secuiesc.
Kelemen Hunor: Nu. Deci să nu vă blocaţi la Ţinutul Secuiesc, că nu asta este… Eu am vorbit în context mai larg: situaţia României în zonă, parteneriatul strategic cu Statele Unite, pe care noi îl susţinem şi l-am susţinut. De la începutul anilor ’90, am fost pentru aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană, când foarte mulţi dintre politicienii români încă nu ştiau cam unde să meargă. Mai mult spre Moscova se uitau, între noi fie vorba. Deci, din acest punct de vedere, americanii ne cunosc şi ştiu care sunt valorile şi principiile pe care noi le-am respectat şi a fost o discuţie extrem de utilă, fiindcă noi am văzut câteva cazuri destul de îngrijorătoare în România, când dreptul la proprietate, când drepturile minorităţilor nu au fost şi nu sunt respectate, când retrocedările au fost blocate şi nu se mai fac retrocedări, când despăgubirile se fac într-un anumit mod (absolut catastrofal) şi acest lucru este absolut de neacceptat în secolul XXI, mai ales dacă vă uitaţi ce e la Strasbourg (la Curtea Drepturilor Omului), veţi vedea că România a blocat, ani la rând, funcţionarea Curţii, prin acele decizii luate în România, care au fost contestate. Şi, de foarte multe ori, cei care au contestat au şi câştigat şi vor câştiga în continuare foarte mulţi. Deci ăsta era contextul. Că nu suntem copii, nu credem că America ne va aduce drepturi colective cu avioane militare. Deci, totuşi, să rămânem în limite normale.
Laura Chiriac: Mă întorc la declaraţiile dumneavoastră pentru MTI. Spuneaţi (citez): „În România, s-a încălcat dreptul la proprietate, s-a adus atingere dreptului cultului religios de a dispune de proprietăţi şi a le folosi în scopuri de educaţie. S-au încălcat drepturile comunităţii maghiare din Ardeal”. Aţi făcut referire la cazul Colegiului Székely Mikó din Sfântu Gheorghe, finalizat şi cu condamnarea deputatului UDMR Marko Attila. Credeţi că, în momentul acesta, comunitatea maghiară este expusă unui pericol de discriminare din partea autorităţilor române?
Kelemen Hunor: Dacă aşa simte o parte mai mică sau mai mare din comunitatea maghiară, atunci trebuie să luaţi în considerare şi acest aspect. Deci nu am discutat cazuri speciale şi, mai ales, individuale în America, fiindcă nu asta este important. Şi am discutat şi despre greco-catolici (care nu au primit înapoi aproape nimic din averile confiscate), şi de evrei, şi de celelalte culte religioase. Deci, din acest punct de vedere, a fost o abordare echilibrate. Da: dacă există un grup mai mic care spune că, în acest moment, este, într-un fel, îngrădit în drepturi, atunci trebuie să fim atenţi. Şi sunt foarte mulţi maghiari care spun acest lucru. Ceea ce au făcut prefecţii în Covasna ani la rând este de neacceptat pentru nimeni. Nu se aplică legea la Târgu-Mureş. De patru ani, nu se aplică legea la Universitatea de Medicină şi Farmacie. Sigur că oamenii de acolo şi cei care vor să înveţe limba maghiară la UMF sunt deranjaţi. Deci eu pot să vă dau foarte multe exemple. Autorităţile locale, primarul din Târgu-Mureş nu aplică legea privind inscripţiile bilingve de aproape 15 ani de zile. Deci, totuşi, să nu ne facem că nu există astfel de probleme. Poate nu se văd din Bucureşti. Poate că nu se văd de la distanţă. Dar, dacă mergeţi acolo, veţi vedea că oamenii spun că sunt probleme. Legi existente nu sunt aplicate. Aţi mai văzut o ţară unde senatul universităţii, la discreţie, aplică sau nu aplică legi (depinde cum se trezesc oamenii de acolo)? Şi, de patru ani de zile, se trezesc că nu aplică legea. Şi nu se întâmplă nimic.
21:44 – 28:10
