Aderarea României la Spațiul Schengen a fost amânată timp de 11 ani din cauza problemelor care au început în 2012 în țara noastră – suspendarea președintelui de atunci, Traian Băsescu, modificările la legile justiției din momentul „marțea neagră” și chemarea la Bruxelles a premierului Victor Ponta, care a primit o listă de „corectare a vieții politico-juridice” de la oficialii europeni. „Apoi, în 2017, a venit OUG 13”, a amintit europarlamentarul PNL Gheorghe Falcă, la emisiunea „Puterea Știrilor”.
Situația s-a schimbat, însă, iar raportul misiunii de evaluare privind aderarea la Schengen este unul pozitiv pentru România, motiv pentru care țara noastră are mari șanse să fie primită de această dată în Spațiul Schengen, este de părere europarlamentarul PNL.
„Trebuie să fim realiști și să spunem că, imediat după 2011, când am realizat condițiile tehnice, România a trecut prin câteva momente dificile. În 2012, ne-am suspendat președintele. Premierul de atunci, Victor Ponta, era chemat la Bruxelles, primea o listă de corectare a vieții politico-juridice din România, apoi, în 2017, am avut OUG 13. De aceea, putem spune că în cei 11 ani de când tot încercăm să intrăm în Spațiul Schengen, noi nu am reușit în nicio președinție să punem pe tapet aderarea noastră.
Acest lucru este pus pe tapet în Consiliul JAI din 8 decembrie 2022 și noi suntem în perioada în care facem aceste pregătiri. Ce vă putem spune este că am ieșit bine în raportul tehnic, domnul Predoiu a prezentat situația comisarei Ylva Johansson cu referire la legile justiției și sperăm să avem un raport MCV pozitiv. Nu avem în acest moment niciun semnal negativ, cu excepția votului din Parlamentul Olandei, care este un vot care l-a mandatat pe premierul Rutte să analizeze serios situația tehnică din România și situația legilor justiției de la noi din țară. Exact pe domeniile la care noi ne pregătim să avem acoperire până luna decembrie.
Eu am discutat cu europarlamentarii olandezi pe tema aderării României la Spațiul Schengen. În coaliția de guvernare din Olanda sunt două partide din Renew și două partide din PPE. Așa cum știți, rezoluția Parlamentului European a fost una pozitivă. Cei care sunt din partidul premierului Rutte, cei de la Renew, s-au abținut, cei de la PPE au fost „pentru”. E o istorie pe care o au cei din Olanda față de intrarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen, o istorie care pleacă din 2012. Noi, în schimb, argumentăm prin schimbările pe care le-am realizat de atunci, mai ales că așteptăm ca raportul MCV de anunț acesta să fie unul pozitiv”, a declarat europarlamentarul PNL Gheorghe Falcă, la Puterea Știrilor.
Amintim că experţii Comisiei Europene şi ai statelor membre au prezentat marți, la Bruxelles, Grupului de lucru pentru chestiuni Schengen, raportul şi concluziile lor privind misiunea de evaluare Schengen din România şi Bulgaria. Țara noastră a propus Olandei o misiune separată suplimentară. Potrivit surselor, Olanda nu a răspuns până în prezent acestei invitaţii. De asemenea, ministrul de Interne din România a convenit cu omologul său olandez o vizită la Haga, urmând să fie stabilită data când va avea loc.
În Olanda, după alegerile parlamentare din 15-17 martie 2021 a fost semnat un acord de coaliţie pentru perioada 2021-2025 între Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD), Partidul Democraţii 66 (D66), Apelul Creştin-Democrat (CDA) şi Uniunea Creştină (CU). Acest guvern de coaliţie este condus Mark Rutte (VVD), care s-a aflat şi în fruntea coaliţiei precedente ce s-a opus constant aderării României la spaţiul european de liberă circulaţie, invocând probleme cu justiţia şi cu respectarea statului de drept în ţara noastră.
Rezoluţia, cu numărul 1849, a fost propusă de deputatul Jeroen van Wijngaarden, membru al Camerei Reprezentanţilor (camera inferioară) a parlamentului din partea Partidului Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD), condus de premierul Ţărilor de Jos, Mark Rutte. Prezent la şedinţa plenară la care s-a votat rezoluţia, şeful guvernului a spus că aceasta este hotărârea Camerei şi aceasta este politica în vigoare, conform transcrierii intervenţiilor, publicată pe site-ul legislativului.
Chestiunea aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen ar putea fi inclusă pe agenda Consiliului JAI din 8-9 decembrie 2022. Decizia finală cu privire la extinderea spaţiului Schengen este luată în unanimitate de membrii UE care fac parte din acest spaţiu de liberă circulaţie. În prezent, dintre ţările membre ale UE, doar Bulgaria, Croaţia, Cipru, Irlanda şi România nu fac parte din spaţiul Schengen, care include, de asemenea, state ce nu sunt membre ale blocului comunitar (Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein).
