Una dintre măsurile luate la nivel european care ar creşte numărul insolvenţelor în România este tocmai Green Deal, a cărui implementare în ţara noastră ar afecta jumătate din activele IMM-urilor existente, a afirmat Florian Neagu, director adjunct al Direcţiei Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naţionale a României, prezent la Conferința „Indiciile macro-economice ale insolvenței sistemice. Realități și soluții pentru redresare”, organizată de CCIR.
Acesta a precizat: „Trebuie să ne uităm cum putem accesa fondurile semnificative puse la dispoziţie pentru atingerea obiectivelor climatice. Firmele care ar putea fi afectate de schimbările climatice au un rol mare. 50% din activele companiilor din economia românească ar putea fi la risc, cu consecinţe de creştere a insolvenţelor. Industria poate cunoaşte riscuri importante din acest punct de vedere. Ne trebuie o tranziţie ordonată pentru ca numărul de insolvenţe să fie cât mai mic. Pentru această tranziţie, în următorul deceniu, am identificat 60 miliarde euro pentru finanţarea proiectelor de investoţii verzi. (…) Am identificat câteva soluţii care pot genera diminuarea vulnerabilităţilor, dar din 2020 până acum aceste soluţii nu s-au găsit pe agenda decidenţilor astfel încât gradul de livrare mai are spaţiu de îmbunătăţit. (…) Din păcate, dezvoltarea în ultimele decenii a fost pe cantitativ şi nu pe calitativ. O soluţie a fost dezvoltarea unei strategii pentru promovarea produselor de calitate, inclusiv introducerea unor scheme de calitate. Apoi, în multe industrii, ideea este de a încerca promovarea unor campioni naţionali. Pe o fereastră de 5 sau 10 ani, din păcate în economia românească firmele rămân la aceeaşi dimensiune a activităţii şi a resurselor şi nu reuşesc să se dezvolte. Am propus elaborarea unei metodologii publice privind identificarea potenţialilor campioni naţionali, care să fie sprijiniţi de autorităţile centrale. În realitate, politicile statului au fost de a servi pe toată lumea, pe principiul «primul venit, primul servit», fără criterii de destinaţie – cum ar fi investiţiile, iar o asemenea strategie nu este eficientă. Trebuie să stabileşti domeniile nişă pe care vrei să le dezvolţi şi să stabileşti criteriile pe care vor fi finanţate companiile respective pentru a le ajuta să devină campioni naţionali„.
El a precizat că evoluţia insolvenţei se află pe radarul BNR şi al instituţiilor europene: „La nivel european se estima că numărul insolvenţelor va cunoaşte o creştere semnificativă în contextul pandemiei, dar nu s-a întâmplat acest lucru pentru că autorităţile din aproape toate ţările au consumat resurse semnificative pentru a sprijini IMM-urile, dar asta a condus la majorarea datoriei guvernamentale. Datoriile guvernamentale ale statelor europene au devenit mai mari decât cele de după al doilea război mondial. În afară de asta, România se caracterizează şi prin câteva dezechilibre macroeconomice şi vulnerabilităţi structurale. Ceea ce se întâmplă la noi sunt aşa-numitele deficite gemene – fiscal şi de cont curent. Experienţa din ultimul secol arată că atunci când se manifestă aceste dezechilibre în aceeaşi ţară, posibilitatea ca ele să se translateze în economia reală prin creşterea numărului de insolvenţe este semnificativ. Suntem singura ţară din UE aflată în procedură de deficit excesiv„
