NATO se reunește de urgență, la nivel de ambasadori, după ce Polonia a invocat articolul 4 al tratatului Alianței. Au loc discuții după ce doi polonezi au murit, la o fermă aflată la 10 kilometri de granița cu Ucraina, unde a căzut o rachetă de fabricație rusească. Moscova neagă vehement că ar fi lansat acel proiectil și susține că ar fi vorba despre o provocare, pusă la cale de Kiev, pentru a atrage NATO în război.
De cealaltă parte, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba a declarat că ideea că țara sa ar fi lansat racheta care a căzut în Polonia este o teorie a conspirației care face parte din propaganda rusească. Președinții american și polonez au subliniat, în declarații făcute în cursul nopții, că întreaga situație trebuie investigată.
Colonelul (r) Ion Petrescu, expert și analist militar, a vorbit în exclusivitate pentru PS News despre această situație tensionată.
„În situații de criză, precum cea generată de lovirea teritoriului estic al Poloniei, de la granița cu Ucraina – practic un areal asumat defensiv de NATO -, cea mai bună opțiune, pentru formatorii de opinii – politicieni, jurnaliști, experți în securitate internațională – este recursul la prudență și înțelepciune, în evaluarea unui eveniment cu victime și pagube materiale.
La Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, situat la Mons, în Belgia, unde am poposit de câteva ori, dimineața începe cu raportarea datelor despre cele întâmplate în zone de conflict armat, precum este cazul pe Frontul de Est, fotografiile obținute prin satelit fiind comparate cu datele obținute de sistemul aeropurtat de avertizare și control timpuriu.
Acesta este un sistem conceput pentru a detecta aeronave, nave, vehicule, rachete și alte proiectile, care sosesc de la distanțe lungi și pentru a efectua comanda și controlul spațiului de luptă, într-un angajament aerian, când este cazul să fie trimise ca răspuns avioane aliate, de vânătoare și bombardament.
AWACS – Airborne Warning and Control System – este numele sistemului specific instalat în aeronavele E-3 și Boeing E-767.
Așa sunt supravegheate ținte terestre, dispozitive de luptă ale unui potențial agresor, dislocarea sistemelor de artilerie și rachete – cum ar fi cele amplasate de apărătorii ucraineni și agresorii ruși pe teritoriul Ucrainei – traiectoriile proiectilelor trase, după cum se face și distincția între aeronavele prietenoase și ostile – mult mai departe decât un radar similar de la sol.
Radarul unor asemenea aeronave poate fi detectat de forțele adversarului, dar datorită mobilității și razei extinse a senzorului, este mult mai puțin vulnerabil la contraatacuri”, a precizat Ion Petrescu.
Analistul a mai spus că proiectilul care a lovit Polonia nu aparține unui sistem de artilerie și rachete din Federația Rusă.
„Într-un asemenea context, la ora lovirii, de către o rachetă, a unui sat polonez, chiar lângă granița cu Ucraina, un avion de supraveghere de tipul celui indicat mai sus a identificat traiectoria proiectilului, proveniența acestuia nefiind de la un sistem de artilerie și rachete din Federația Rusă.
Sigur că, în virtutea psihozei create de crâncena încleștare de forțe militare, de pe teritoriul ucrainean, primele reacții, mai degrabă pripite, nicidecum profesioniste, au fost de a arunca vina pe Moscova, un aspect infirmat de analiza la rece a traiectoriei rachetei care a lovit o localitate cu patru sute de cetățeni polonezi, doi dintre aceștia pierzându-și viața.
Desigur că Rusia, care a atacat prima Ucraina, este vinovată de generarea actualei stări de insecuritate creată la granița de est a NATO.
Dar această realitate nu dă dreptul moral nimănui să emită acuzații fără fundament real, tocmai pentru că în joc este pacea comunității transatlantice, iar Alianța este una defensivă, fără intenția de a ataca Federația Rusă, chiar dacă în doctrina militară a Ministerului rus al Apărării, Organizația Tratatului Nord-Atlantic este declarată inamic, iar la Summitul NATO, din acest an, de la Madrid, aliații au convenit să considere statul rus drept adversar”, a spus Ion Petrescu.
În final, Ion Petrescu a precizat că nu se pune problema activării articolului 5 al NATO.
„Nu se pune problema activării articolului 5, deoarece teritoriul NATO nu a fost premeditat atacat de un stat adversar, ci a avut loc un incident trist, regretabil, care – la momentul difuzării acestui comentariu – a fost atribuit acțiunilor militare ucrainene, de contracarare a valului de rachete rusești, ce a lovit nemilos infrastructura Ucrainei, în contextul în care terți au uitat – cu gândul la dezirabile negocieri de pace – că războiul continuă în Ucraina.
NATO este o alianță politico-militară cu proceduri clar stabilite, precum convocarea, pentru evaluarea situației create în estul Poloniei, a Consiliului Nord-Atlantic, unde alături de reprezentanții statelor membre participă și Comandantul Suprem al Forțelor Aliate, din Europa, de la Mons, precum și specialiști aliați în informații militare.
Incidentul petrecut pe teritoriul Poloniei, la granița cu Ucraina, a generat un exercițiu real de comunicare rapidă, la nivelul Alianței Nord-Atlantice, care, dincolo de primele reacții firești de solidaritate, a demonstrat că NATO rămâne un organism politico-militar transatlantic previzibil, bazat pe înțelepciunea colectivă, care nu încurajează speculațiile – de orice natură ar fi acestea”, a conchis analistul.
