Proiectul pentru bugetul din 2023 a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor, care se bazează pe o creștere economică de 2,8%, un deficit bugetar de 4,4% din PIB și inflație de doar 9,6%. Previziunile făcute de Guvern sunt mult mai optimiste decât cele ale Comisiei Europene, care în toamna acestui an anunța o creștere a PIB-ului de 1,8% pentru România și o inflație de peste 10% în 2023.
Inflația rămâne o mare problemă pentru întreaga zonă UE, iar eforturile BCE nu au reușit să reducă impactul negativ. România e printre țările cu UE cu cea mai mare inflație în 2022, iar pentru 2023 toate estimările arătau o inflație din două cifre. La începutul lunii noiembrie, BNR estima că anul viitorul inflația din România ar putea scădea la circa 11%. Ministerul Finanțelor propune o inflație mai mică cu aproape două procente. Previziunile CE arată o inflație de 10,2% pentru România în 2023.
În urmă cu un an, Ministerul Finanțelor estima că inflația din 2022 va fi de 6,5%, însă România s-a confruntat cu o inflație de 3 ori mai mare. Estimările foarte optimiste făcute de Ministerul Finanțelor în urmă cu un an s-au dovedit complet eronate și departe de realitate. Cu astfel de estimări greșite, Ministerul Finanțelor riscă să-și piardă din credibilitate dacă se va dovedi că nu poate preconiza viitorul economiei românești. Pentru anul 2023, avem două cifre pentru inflație: Ministerul Finanțelor care vorbește de 9,6% și BNR care propune 11%.
Pe baza unei creșteri economice de 2,8% din PIB, Ministerul Finanțelor propune 112,1 miliarde de lei pentru investiții în anul 2023, adică peste 7% din PIB.
Pensii și salarii
Guvernul a decis, în urmă cu câteva luni, mărirea pensiilor cu 12,5% și oferirea unor ajutoare sociale pentru pensionari cu pensii mici care se chinuie să facă față crizei energetice și inflației. Bugetul pensiilor crește, în 2023, la 111,5 miliarde de lei. Această sumă ar urma să fie asigurată din contribuțiile de asigurări plătite de muncitori (90,1%), subvenții de la bugetul statului și venituri nefiscale primite de la UE. În urmă cu un an, Guvernul aloca 99,5 miliarde de lei pentru bugetul pensiilor disponibil pentru 2022.
Guvernul estimează că salariile medii vor continua să crească în 2023, după ce au decis inclusiv creșterea salariului minim la 3.000 de lei (2.800 taxați și 200 lei fără taxe). Salariul mediu brut ar urma să crească la circa 6.789 de lei în 2023, iar rata șomajului să coboare la 2,7%.
Sănătate și educație
Ministerul Sănătății va pierde bani în 2023, înregistrând o scădere de 4%. Însă bugetul pentru sistemul de sănătate este stabilit cu fondurile Casei Naționale de Sănătate. Momentan, CNAS nu a prezentat bugetul pentru anul următor, dar se estimează că va avea circa 55 de miliarde de lei, în ușoară creștere față de 51 de miliarde în 2022.
Bugetul Ministerului Educației va fi în creștere cu 7% în 2023, însă rămâne la doar 33 miliarde de lei, adică doar 2,1% din PIB pentru sistemul de învățământ. Potrivit legii educației, Guvernul ar trebui să aloce 6% din PIB pentru sistemul de educație, însă suntem foarte departe de acel prag. În schimb, salariile profesorilor și ale angajaților din sistemul de educație ar putea crește cu circa 4,3% în 2023, potrivit unui proiect aflat pe masa guvernului.
Bugete mărite pentru Apărare și servicii de informații
Dacă în privința educației și sănătății nu se înregistrează creșteri spectaculoase, nu același lucru se poate spune despre bugetele pentru Apărare și servicii de informații. În 2023, Ministerul Apărării va avea un buget mai mare cu 52%, ajungând la 35 de miliarde de lei. SRI va avea credite bugetare de 3,9 miliarde de lei, mai mult cu 21% decât în 2022. SIE va beneficia de o creștere de 17%, bucurându-se de un buget de 715 milioane lei. SPP își va mări bugetul cu 13%, iar STS va crește până la 1,1 miliarde lei (cu 62% mai mult decât în 2022). Ministerul Afacerilor Interne va avea și el o creștere de 13%.
Marele perdant este Ministerul Energiei, care va avea un buget redus cu 64%, în condițiile în care este responsabil pentru achitarea schemei privind compensarea facturilor la energie electrică și gaze. De asemenea, Ministerul Justiției va pierde 51% din bugetul său.
Proiectul bugetului poate suferi mai multe modificări în Parlament, în funcție de cum va decide fiecare partid, iar până la finalul acestui an ar putea fi adoptat în forma finală.
